SHARE

Marca Patrimoniului European

Palatul Comisiei Europene a Dunării din Galaţi, câştigător al Mărcii patrimoniului european - selecţia europeană 2021

Palace of the European Commission of the Danube (Romania) | Culture and Creativity (europa.eu)

Comisia Europeană a anunţat câştigătorii Mărcii patrimoniului european. Palatul Comisiei Europene a Dunării de la Galaţi este unul dintre cele 12 situri care primesc această importantă distincţie, în urma sesiunii de selecţie din anul 2021, ca recunoaştere pentru rolul semnificativ jucat în istoria şi cultura Europei sau în construirea Uniunii Europene.

Sediul Comisiei Europene a Dunării, care găzduieşte astăzi Biblioteca judeţeană „V.A. Urechia" - devine, aşadar, cel de-al doilea sit Marcă a Patrimoniului European din România, după Memorialul Sighet, desemnat câştigător în 2018 pentru misiunea asumată de perpetuare a memoriei victimelor comunismului şi regimurilor totalitare.


Despre Palatul Comisiei Europene a Dunării din Galaţi
Tratatul de Pace de la Paris din anul 1856 care a încheiat Războiul Crimeii (1853-1856) a reprezentat totodată şi actul de înfiinţare a Comisiei Europene a Dunării, după succesive negocieri diplomatice. Menită să asigure libertatea navigaţiei pe Dunăre, cu precădere la vărsarea în Marea Neagră, potrivit principiilor regimului de navigaţie pe Rin, instituite prin Tratatul de la Paris din 1814 şi Actele Congresului de la Viena din 1815, Comisiei Europene a Dunării, instituţie cu statut internaţional, i se atribuise rolul de a gestiona navigaţia pe şenalul navigabil al Dunării maritime.

Palatul Comisiei Europene a Dunării (CED) a fost construit în 1896 ca sediu administrativ pentru Comisia Europeană a Dunării, care a funcţionat în acest loc până la desfiinţarea sa, în anul 1948. Clădirea propriu-zisă a suferit o refacere între anii 1922-1923 în urma distrugerilor provocate de bombardamentele germano-bulgare din timpul Primului Război Mondial. Începând cu anul 1968, clădirea a devenit sediul Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia", înfiinţată prin Decret Regal, semnat de Carol I la data de 7 decembrie 1889. În prezent, imobilul are statut de monument istoric.

Palatul Comisiei Europene a Dunării a fost sediul unei importante organizaţii internaţionale care a contribuit la creşterea integrităţii europene şi la stabilirea unei dezvoltări paşnice a Europei. Semnificaţia europeană a fost clar articulată în argumentarea formulată de sit. Totodată, proiectul propus de acesta se adresează unui public european şi se axează pe punerea la dispoziţie a surselor istorice, pe diferite forme de comunicare externă şi creare de reţele. De asemenea, situl a demonstrat că deţine capacitatea operaţională corespunzătoare pentru a implementa proiectul propus în formularul său de cerere. Din aceste considerente, în urma evaluării în cadrul selecţiei din anul 2021, juriul european a stabilit că situl Palatul Comisiei Europene a Dunării de la Galaţi îndeplineşte toate cele trei criterii specifice şi l-a recomandat pentru a primi Marca patrimoniului european.
Mai multe detalii pot fi consultate în Raportul juriului european privind selecţia 2021, accesând acest link: https://op.europa.eu


________________________________________


Până în acest moment, au primit Marca patrimoniului european 60 de situri din Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Estonia, Franţa, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Ungaria.


Mai multe informaţii despre siturile care au obţinut Marca patrimoniului european până în prezent sunt disponibile accesând acest link:

https://culture.ec.europa.eu/ro/cultural-heritage/initiatives-and-success-stories/situri-cu-marca-patrimoniului-european

Published in Noutăți

Demarăm preselecţia naţională pentru acordarea Mărcii patrimoniului european, sesiunea 2022-2023

Institutul Naţional al Patrimoniului (INP) anunţă lansarea preselecţiei naţionale, prima etapă din cadrul selecţiei pentru acordarea Mărcii patrimoniului european.
Marca patrimoniului european este o iniţiativă a Comisiei Europene, menită să aducă în atenţia publicului şi în special a tineretului european valorile fundamentale europene, elementele comune de istorie, cultură şi patrimoniu cultural care contribuie la consolidarea sentimentului de apartenenţă la Uniune şi a dialogului intercultural.
Acordarea Mărcii la nivel european se desfăşoară o dată la doi ani, iar fiecare stat membru al Uniunii poate transmite Comisiei Europene maximum două propuneri de situri, dintre care poate fi selectat maximum un sit.

În România, preselecţia naţională pentru sesiunea de selecţie europeană 2023 se va derula după următorul calendar:
1. Primirea dosarelor de candidatură: până la data de 31 noiembrie 2022*;
2. Evaluarea candidaturilor: 2 decembrie 2022 - 15 februarie 2023;
3. Publicarea rezultatelor şi transmiterea către Comisia Europeană a maximum două candidaturi preselectate: 16 februarie - 1 martie 2023.

Punem la dispoziţia celor care doresc să candideze următoarele documente:
- Regulamentul privind procedura de preselecţie naţională pentru acordarea Mărcii patrimoniului european, aprobat prin Ordinul nr. 2889/2018 al Ministrului Culturii şi Identităţii Naţionale, publicat în Monitorul Oficial nr. 1038/06.12.2018 (pdf, ro);
- Decizia nr. 1194/2011/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (pdf, ro);
- Orientări pentru siturile candidate, actualizat 2023 (pdf, en);
- Formular de cerere pentru situri (doc, ro);
- Formular de cerere pentru situri (doc, en);
- Formular de cerere - sit tematic naţional (doc, ro);
- Formular de cerere - sit tematic naţional (doc, en);
- Formular de cerere - sit transnaţional (doc, ro);
- Formular de cerere - sit transnaţional ( doc,en);
- Raportul juriului european privind sesiunea de selecţie 2021 (pdf, en);
- Raportul juriului european privind sesiunea de selecţie 2019 (pdf, en);
- Declaraţie de cesionare neexclusivă a drepturilor patrimoniale de autor asupra materialelor audio-vizuale (doc, ro);
- Declaraţie (doc, ro);
- Borderou (doc, ro).

Subliniem importanţa respectării tuturor criteriilor de eligibilitate (dimensiunea europeană, proiectul şi planul de lucru), aşa cum sunt detaliate în documentele oficiale ale Comisii Europene. Precizăm, de asemenea, că sunt de mare interes, prin exemplificarea modului de evaluare şi de selectare la nivel european, rapoartele juriului de experţi independenţi din sesiunile anterioare pe care Comisia Europeană le-a pus la dispoziţia ţărilor membre la această adresă web: https://culture.ec.europa.eu. Ele conţin explicaţii ale criteriilor şi recomandări pentru candidaturile viitoare, graţie experienţei dobândite în sesiunile precedente de selecţie.
Până în acest moment, au primit Marca patrimoniului european 60 de situri din Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Estonia, Franţa, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Ungaria.
Primul sit din România inclus în această listă este Memorialul Sighet, din Sighetu Marmaţiei, judeţul Maramureş, care a primit oficial Marca patrimoniului european în luna martie 2018 pentru misiunea asumată de perpetuare a memoriei victimelor comunismului şi regimurilor totalitare, precum şi a celor care au încercat şi continuă să se opună acestor regimuri.
În urma selecţiei din anul 2021, al doilea sit din România desemnat de Comisia Europeană pentru a i se acorda Marca patrimoniului european este Palatul Comisiei Europene a Dunării de la Galaţi, sediu al Bibliotecii Judeţene „V. A. Urechia", Galaţi. Astfel, acesta se alătură reţelei siturilor cu valoare simbolică europeană şi care au jucat un rol semnificativ în istoria şi cultura Europei.

Mai multe informaţii despre siturile care au obţinut Marca patrimoniului european până în prezent sunt disponibile accesând acest link:
https://culture.ec.europa.eu/ro/cultural-heritage/initiatives-and-success-stories/situri-cu-marca-patrimoniului-european
Acţiunea Uniunii Europene cu privire la Marca patrimoniului european se desfăşoară în conformitate cu Decizia nr. 1194/2011/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 noiembrie 2011. Institutul Naţional al Patrimoniului este coordonatorul naţional al procesului de preselecţie, fiind desemnat prin ordin al ministrului culturii în anul 2016.

* Atenţionare! Formularele de cerere trebuie să fie redactate atât în limba română cât şi în limba engleză, iar dosarul de candidatură va conţine şi borderoul de documente.


Documentele de candidatură vor fi transmise în format .pdf la secretariatul Institutului Naţional al Patrimoniului, prin e-mail la adresa Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea., până la data de 31 noiembrie 2022, ora 23:59.
Informaţii suplimentare pot fi solicitate la adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.

Published in Noutăți


Marca patrimoniului european, în formatul cunoscut în prezent, este o iniţiativă a Uniunii Europene - parte a programului Europa Creativă -, reglementată prin Decizia nr. 1194/2011/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 noiembrie 2011 de instituire a unei acţiuni a Uniunii Europene privind Marca patrimoniului european. Ea are la bază o „iniţiativă interguvernamentală" privind Marca patrimoniului european, lansată în contextul conferinţei Reuniune pentru o Europă a Culturii (la 28 aprilie 2006 în Granada, Spania), unde a fost semnat un acord preliminar între Spania, Franţa şi Ungaria, la care au aderat mai multe state europene, printre care şi România. În etapa iniţiativei interguvernamentale au participat în total 67 de situri din 19 ţări. În acest context, în anul 2007 au fost nominalizate patru situri din România: Ateneul Român şi Palatul Cantacuzino din Bucureşti, Ansamblul „Calea Eroilor" de la Târgu Jiu (creaţie a sculptorului Constantin Brâncuşi), Cetatea Histria din judeţul Constanţa.


La 20 noiembrie 2008, Consiliul a adoptat concluzii menite să transforme iniţiativa interguvernamentală într-o acţiune a Uniunii Europene, invitând Comisia Europeană să îi prezinte o propunere privind crearea de către Uniune a unei Mărci a patrimoniului european, specificând modalităţile practice de punere în aplicare a proiectului. Consultarea publică şi evaluarea impactului efectuate de Comisie au confirmat valoarea iniţiativei interguvernamentale, însă acestea au arătat că iniţiativa ar trebui dezvoltată în continuare pentru a-şi putea valorifica întregul potenţial şi că implicarea Uniunii Europene ar putea oferi acesteia o valoare adăugată evidentă şi ar putea contribui la sporirea calităţii sale. Marca trebuia să utilizeze experienţa dobândită în cadrul iniţiativei interguvernamentale. Acest parcurs al Mărcii patrimoniului european şi modul de tranziţie de la iniţiativa interguvernamentală la acţiunea actuală sunt cuprinse chiar în preambulul Deciziei nr. 1194/2011/UE (https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32011D1194).

Published in Noutăți

Palatul Comisiei Europene a Dunării de la Galaţi şi Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA de la Sibiu merg mai departe în selecţia europeană pentru acordarea Mărcii Patrimoniului European

 

Informare de presă
Bucureşti, 8.03.2021

Institutul Naţional al Patrimoniului anunţă cele două situri ce vor candida din partea României pentru obţinerea Mărcii Patrimoniului European în sesiunea 2021, selectate în urma procesului de preselecţie naţională demarat în 2020. Merg mai departe în selecţia europeană Palatul Comisiei Europene a Dunării de la Galaţi, gestionat de Biblioteca Judeţeană "V. A. Urechia", Galaţi, şi Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA, gestionat de Complexul Naţional Muzeal ASTRA, Sibiu.

Published in Noutăți


Marca Patrimoniului European, sesiunea 2020-2021:
Extindem preselecţia naţională pentru acordarea distincţiei


Institutul Naţional al Patrimoniului (INP) anunţă extinderea termenului limită de participare în selecţia pentru acordarea Mărcii Patrimoniului European, sesiunea 2020-2021. Noul termen limită de depunere a candidaturilor în cadrul programului de selecţie demarat de Comisia Europeană este 15 ianuarie 2021.
Marca Patrimoniului European este o iniţiativă menită să aducă în atenţia publicului şi în special a tineretului european valorilefundamentale europene, elementele comune de istorie, cultură şi patrimoniu cultural care contribuie la consolidarea sentimentului de apartenenţă la Uniune şi a dialogului intercultural. Pot fi expresie a acestor valori situri de o mare varietate de manifestare - monumente, situri (naturale, subacvatice, arheologice, industriale sau urbane), peisaje culturale, locuri comemorative, bunuri şi obiecte culturale şi patrimoniu imaterial asociate unui loc, inclusiv patrimoniu contemporan - care au vocaţia de a plasa istoria şi cultura naţională a fiecărei ţări într-un context de relevanţă europeană.

Published in Noutăți

Demarăm preselecţia naţională pentru
acordarea Mărcii patrimoniului european, sesiunea 2020-2021

 

ACTUALIZARE 23 octombrie 2020: Institutul Național al Patrimoniului (INP) anunță extinderea termenului limită de participare în selecția pentru acordarea Mărcii Patrimoniului European, sesiunea 2020-2021. Noul termen limită de depunere a candidaturilor în cadrul programului de selecție demarat de Comisia Europeană este 15 ianuarie 2021.

 

Noul calendar al selecţiei naţionale este următorul:
Primirea dosarelor de candidatură: până la data de 15 ianuarie 2021, inclusiv;
2. Evaluarea candidaturilor: 16 ianuarie 2020 - 15 februarie 2021;
3. Publicarea rezultatelor şi transmiterea a maximum două candidaturi preselectate către Comisia Europeană: până la 1 martie 2021.

 


Institutul Naţional al Patrimoniului (INP) anunţă lansarea, la nivel naţional, a acţiunii Uniunii Europene privind Marca patrimoniului european, conform Deciziei nr. 1194/2011/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 noiembrie 2011. INP este coordonatorul naţional al procesului de preselecţie, desemnat prin Ordin al ministrului Culturii în anul 2016.
Marca patrimoniului european este o iniţiativă menită să aducă în atenţia publicului şi în special a tineretului european valorilefundamentale europene, elementele comune de istorie şi cultură ale patrimoniului cultural care contribuie la consolidarea sentimentului de apartenenţă la Uniune şi a dialogului intercultural.
Acordarea mărcii la nivel european se desfăşoară o dată la doi ani şi fiecare stat membru al Uniunii poate transmite Comisiei Europene maximum două cadidaturi de situri.

Published in Noutăți

Fundaţia Academia Civică organizează anual un eveniment comemorativ al victimelor represiunii comuniste, intitulat Ziua Memoriei - Ziua Porţilor Deschise, la Sighetu Marmaţiei în judeţul Maramureş, cu prilejul sărbătorii creştine a Înălţării Domnului şi a celei profane de omagiere a eroilor naţionali.
Anul acesta, în ziua de 17 Mai, evenimentelor obişnuite li s-a alăturat un moment inedit, acela de dezvelire a plăcii Mărcii patrimoniului european. Pe artera pietonală din faţa Memorialului Sighet s-a desfăşurat o scurtă ceremonie în prezenţa unor personalităţi ale vieţii social-culturale contemporane: Ana Blandiana, co-fondatoare împreună cu Romulus Rusan a Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei în anul 1993, Nicolae Noica, Mihai Şora, a autorităţilor locale, reprezentate prin primarul Municipiului Sighetu Marmaţiei, Horia Vasile Scubli, a primului director al Memorialului Sighet, Gheorghe Bîrlea, precum şi a unor foşti deţinuţi politici şi rude ale victimelor.

Acolo, două plăci care atestă noul statut de notorietate europeană al Memorialului atrag atenţia trecătorilor şi a vizitatorilor muzeului cu următoarea descriere, în limbile română şi engleză:
"Memorialul Sighet oferă o perspectivă asupra represiunii comuniste în Europa de-a lungul secolului XX, inclusiv asupra morţilor şi suferinţelor cauzate atât în interiorul, cât şi în afara zidurilor închisorii. El este înscris în lista siturilor patrimoniului european al Uniunii Europene datorită rolului important pe care l-a jucat în istoria şi în cultura Europei. EUROPA ÎŞI ADUCE AMINTE!".
Memorialul Sighet a primit oficial Marca patrimoniului european în luna martie 2018 alături de alte 8 situri din state membre europene şi reprezintă primul din România căruia Uniunea Europeană îi oferă această distincţie.
În mod particular, Memorialul Sighet se alătură mărturiilor care tratează tema tulburătoare a distrugerilor de vieţi omeneşti produse de regimurile totalitare ale secolului XX şi care îşi asumă prin natura activităţii lor, rolul didactic de perpetuare a memoriei istorice, pentru generaţii prezente şi viitoare.
Menirea Memorialului de la Sighetu Marmaţiei, primul de acest fel din lume, este însă cel mai grăitor şi poetic exprimată de însăşi fondatoarea sa, Ana Blandiana, prin cunoscutul său motto: "Atunci când justiţia nu reuşeşte să fie o formă de memorie, memoria însăşi poate fi o formă de justiţie".  

La data de 1 martie 2018 Comisia Europeană a decis să îmbogăţească Lista Patrimoniului European cu alte 9 situri care vorbesc publicului despre istorie, idealuri, valori europene dar şi despre parcursul integrării europene. Aceste noi situri vor primi în mod oficial distincţia Mărcii Patrimoniului European pe data de 26 Martie 2018 în cadrul unei ceremonii care se va desfăşura la Plovdiv, Bulgaria, ca parte a conferinţei internaţionale "Patrimoniul cultural: pentru o Europă durabilă".


Printre câştigători se află şi primul sit din România, Memorialul Sighet, care se regăseşte între locurile care reamintesc de flagelurile secolului XX şi de victimele represiunii extreme a regimurilor nazist şi comunist.

Published in Noutăți


Sfârşitul anului 2017 marchează, în preajma lansării oficiale a programului Anul European al Patrimoniului Cultural 2018, din luna decembrie, şi completarea Listei Mărcii patrimoniului european cu noi situri care celebrează şi simbolizează idealurile, valorile, istoria şi integrarea la nivel european.
Juriul de experţi independenţi a selectat nouă situri care îndeplinesc toate criteriile reglementate prin Decizia Nr. 1194/2011/UE din 25 câte au fost preselectate de 19 state membre pentru sesiunea de selecţie din anul 2017 a Mărcii patrimoniului european:
Siturile patrimoniului muzical al oraşului Lepizig (Germania); Sinagoga din strada Dohány (Ungaria); Fortul Cadine (Italia); Biserica de la Javorca (Slovenia); Fostul lagăr de concentrare de la Natzweiler şi lagărele sale anexate (Franţa şi Germania); Memorialul Sighet (România); Bois du Cazier (Belgia); Satul Schengen (Luxemburg) şi Tratatul de la Maastricht (Ţările de Jos).

Published in Noutăți
Pagina 1 din 2

Coordonator național și persoană de contact:

dr. ist. Alexandra Stângă

Institutul Național al Patrimoniului, Direcția Monumente Istorice

Adresa: Str. Prof. Zossima Demarat nr. 8, sector 3, București

Telefon: +40 213270917

E-mail: marca.europeana@patrimoniu.gov.ro