SHARE

Lista INDICATIVĂ UNESCO

 


• Biserici din Moldova - Anul înscrierii 1993, COD 598

 

1. SV-II-m-A-05487.01 Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din satul Arbore
2. SV-II-a-A-05570, Biserica Adormirea Maicii Domnului şi Sfântul Gheorghe a fostei Mănăstiri Humor
3. SV-II-a-A-05673, Biserica Buna Vestire a Mănăstirii Moldoviţa
4. SV-II-m-A-05581.01, Biserica Sfânta Cruce din Pătrăuţi
5. SV-II-m-A-05469.01, Biserica Sfântul Gheorghe din Suceava
6. SV-II-a-A-05675, Biserica Sfântul Gheorghe a fostei Mănăstiri Voroneţ
7. SV-II-a-A-05651, Mânăstirea SUCEVIŢA 1581
8. SV-II-a-A-05592, Mănăstirea Probota

 

Motivaţia includerii lor in Lista Patrimoniului Mondial este data de unicitatea ansamblelor de picturi murale exterioare, particularizate prin întinderea lor pe întreaga suprafaţă a turlei si a zidurilor, prin coerenta si unitatea programului iconografic, prin semnificaţiile teologice cu multiple nuanţe militante ale mesajului lor, prin tehnica desăvârşită a combinării frescei de baza cu un finisaj „a secco”. In acelaşi timp, pictura interioara se remarca prin calitatea plastica excepţională a fiecărui ansamblu. In limitele unui program iconografic prestabilit, iconografii si pictorii din Moldova introduc nuanţări si soluţii plastice originale care conferă o pecete de ne-confundat ansamblelor realizate intre ultimele decenii ale secolului al XV-lea si jumătatea secolului al XVI-lea.

Intervalul ocupa domniile lui Stefan cel Mare (1457-1504) si ale urmaşilor săi direcţi Bogdan III (1504-1517), Stefan cel Tânăr (1517-1527) si Petru Rareş (1527-1538, 1541-1546). In special primul si ultimul au fost in mod constant si programatic antrenaţi in activitatea ctitoriceasca. In timpul domniei lui Stefan cel Mare se consolidează aşa-numitul "stil moldovenesc" in arhitectura dar si principalele programe iconografice pentru interior, perpetuate până târziu, in secolul al XVII-lea.

Relaţia arhitectura-pictura cunoaşte in acest interval de câteva decenii o evoluţie deosebit de interesanta, care aduce o nota originală in contextul artei post-bizantine.

In aceeaşi sferă de probleme se înscrie si apariţia picturii exterioare. Remarcată de multa vreme ca un fenomen specific Moldovei de nord (Bucovina), pictura murala exterioara a beneficiat de atenţia cercetătorilor nu numai sub aspectul iconografiei si realizării plastice si tehnice, dar si sub cel mai sensibil si mai supus interpretărilor, cel al semnificaţiei si al motivaţiei apariţiei însăşi ca manifestare particulara. De la absolutizarea mesajului politic militant anti-otoman prin invocarea divinităţii, pornind de la scena cu conotaţii istorice a Asediului Constantinopolului, dar extinsa asupra întregului program exterior, la conferirea unei note teologal-escatologice, la fel de exclusiviste, care îşi are punctul de plecare in Judecata de apoi si in ceea ce se cheamă de regula "Rugăciunea Tuturor Sfinţilor", pictura murala exterioara a fost percepută diferit, in lipsa unor surse contemporane care sa îi fi desluşit menirea. Amploarea suprafeţelor pictate si numărul mare de biserici la care s-a păstrat cel puţin indica un impact puternic in epoca, ca o dovada de spiritualitate particulara comuna comanditarilor, pictorilor si masei de credincioşi căreia îi era destinată.

 

 

 

 



• Mănăstirea Horezu, VL-II-a-A-09884, Anul înscrierii 1993, COD 597

Satul Romanii de Jos, aparţinător Oraşului Horezu, judeţul Vâlcea

Complexul monahal Hurezi [Hurez, Hurezu, Horez], de la Romanii de Jos, este situat în nordul provinciei Olteniei, În depresiunea subcarpatică Hurezu, la cca. 5 km N de drumul naţional DN 67 ce face legătura între oraşele capitală de judeţ Râmnicu Vâlcea şi Târgu-Jiu, pe malul stâng al văii Romanilor, la cca. 570 m altitudine.
Mănăstirea Hurezi este cel mai vast şi cel mai dezvoltat ansamblu monastic din Tara Româneasca. Prin elementele de ordin arhitectural şi artistic este un unicat nu doar în arhitectura româneasca, ci şi în cea a sud-estului Europei, o sinteză post-bizantina, fidelă tradiţiei ortodoxe, edificata atât după principiile ordonatoare ale Renaşterii italiene cât şi după tipicul marilor mănăstiri de la Muntele Athos.

Mănăstirea Hurezi, ctitoria domnitorului Constantin Brâncoveanu (1688-1714) a fost începuta în 1690, completată şi extinsă de egumenii mănăstirii în mai multe etape: 1734 -1735, 1829 - 1854 şi 1854 - 1873.

Hurezii pun în evidentă un program complex, nou, niciodată reluat în Tara Româneasca, conceput potrivit unor trasee regulatoare renascentiste, după o axă orientată est-vest, cu o incinta principală de plan dreptunghiular - în centrul căreia se află "Biserica mare", catholiconul - şi patru schituri subordinate ansamblului major, amplasate în afară incintei mari, spre cele patru puncte cardinale.

"Biserica Mare", cu hramul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, era destinată să devină necropola a familiei lui Constantin Brâncoveanu. În epoca, Hurezii devin un mare centru artistic în jurul căruia s-a născut "stilul brâncovenesc", model de referinţă, cu o mare varietate de interpretări, până după 1800. Ansamblul de la Hurezi a încununat procesul de elaborare a unui ordin muntenesc, denumit de urmaşi "stilul brâncovenesc".


• Sate cu biserici fortificate din Transilvania - Anul înscrierii 1993, 1999, COD 595, 596

Sub acest titlu sunt înscrise in Lista Patrimoniului Mondial şapte localităţi ce cuprind: in 1993 cetatea bisericeasca din Biertan / Birthalm împreună cu nucleul satului; in 1999, in extensia poziţiei Biertan, au fost incluse in patrimoniul mondial alte şase localităţi cu cetăţi si biserici fortificate din Transilvania pentru ca civilizaţia săsească pe cale de dispariţie sa fie reprezentată mai complex: Câlnic / Kellig (jud. Alba), Prejmer / Tartlau (jud. Brasov), Saschiz / Keisd (jud. Mures), Valea Viilor Wurmloch (jud. Sibiu), Viscri – Deutsch - Weisskirch (jud. Brasov).

Aceste situri au ca trăsătură comuna păstrarea structurii si imaginii istorice, asociata cu prezenta, pe teritoriul aşezării, a unei biserici fortificate exemplara pentru acest fenomen arhitectural tipic satelor de colonizare săsească din Transilvania.

Saşii sunt o populaţie de origine germana, colonizată, începând cu secolul XII, pe „pământurile regale” din Transilvania. Colonizarea a fost iniţiată de regalitatea maghiara pentru consolidarea stăpânirii asupra acestui teritoriu de curând cucerit. Prima zona mai întinsă ocupata de colonişti a fost „provincia Sibiului” in sudul Transilvaniei. Colonizarea Tarii Bârsei, in sud-estul Transilvaniei, a fost încredinţată in anul 1211 ordinului cavalerilor teutoni. Colonizarea saşilor pe „pământurile regale” s-a încheiat la începutul secolului XIV, localităţile fondate de aceştia (circa 250) acoperind un teritoriu îngust, in sudul si estul Transilvaniei, de-a lungul arcului Carpatic.

Aceasta evoluţie are ca fundal o istorie locală frământată, dominată de ameninţări interne si externe. Primul eveniment catastrofal pentru coloniile in curs de constituire a fost năvălirea tătară din 1241 - 1242. Ca urmare, regalitatea a încurajat fortificarea localităţilor, iar colonii au aplicat practicile defensive din regiunile de origine: localitatea era lăsată prada invadatorilor, comunitatea refugiindu-se in fortificaţie. Grupuri de localităţi apropiate au construit cetăţi de refugiu (ex. Saschiz), bisericile au fost înconjurate cu incinte fortificate (ex. Cisnădioara), turnurile vestice ale bisericilor au fost transformate in turnuri de apărare.

Spre sfârşitul secolului XIV a apărut un nou pericol - invaziile turceşti. Ca si in cazul invaziei tătare, regalitatea a preluat iniţiativa fortificării localităţilor, ajutată de Universitate si Biserică. Distrugerile produse de marea invazie turca din 1491 au avut drept consecinţă fortificarea, in primul sfert al secolului XVI, a tuturor bisericilor din satele săseşti de pe pământurile regale (circa 200 biserici fortificate). Modelele de fortificare au fost oferite de fortificaţiile orăşeneşti. Au existat si exemple, mai rare, de adaptare a vechilor cetăţi de refugiu (Rasnov) sau de adaptare a locuinţelor nobiliare fortificate preluate de comunitatea săsească de la greavi, exemplarul cel mai bine păstrat fiind fortificaţia rurala din Calnic. In interiorul fortificaţiilor au fost amenajate structurile care au permis continuarea vieţii cotidiene in aspectele sale esenţiale, chiar in caz de asediu, de la locuri de depozitare a proviziilor, fântâni, moara, cuptor de pâine si până la scoală. Vreme de peste doua secole bisericile fortificate, devenite veritabil simbol al comunităţilor, au fost continuu adaptate la evoluţia armelor si tehnicilor de atac. Au fost create astfel opere arhitecturale de excepţie, datorita folosirii adecvate a repertoriului variat de forme ale evului mediu european târziu in materie de arhitectură defensivă

Spre sfârşitul secolului XVIII, bisericile fortificate si-au pierdut funcţia defensiva. Ele au focalizat in continuare viaţa comunităţilor, concentrând, la interior sau in jur, clădirile de folosinţa comuna sau cu destinaţie speciala ale comunităţilor: primăria, şcoala confesionala, sala comunala, casa parohiala evanghelica si casele predicatorilor, etc.

Începând cu aceeaşi perioada, favorizata de prosperitatea economica, ia naştere imaginea istorica a satului săsesc, cu fronturi continue de faţade in alternanta cu garduri înalte de zid si curţi închise de anexe monumentale. Reformele din 1781, in special decretul de concivilitate care a abolit dreptul exclusiv de proprietate si cetăţenie al saşilor, permiţând si altor etnii aşezarea in aceste localităţi, a determinat apariţia cartierelor pe criterii etnice, grupate in jurul bisericilor.

Imaginea, dominată de biserica fortificata, a localităţilor săseşti, puţin modificata in ultimele doua secole, este completata de peisajul modelat de ocupaţiile tradiţionale.


1. AB-II-a-A-00196, Calnic Ansamblul "Cetate" (Burgviertel
2. HR-II-m-A-12813.01, Darjiu Ansamblul Bisericii unitariane Darjiu, com. Darjiu
3. Valea Viilor , SB-II-a-A-12582
4. Prejmer , BV-II-a-A-11745
5. MS-II-a-A-15782, Saschiz Biserica evanghelică fortificată, sec. XIV - XV
6. Biertan, SB-II-a-A-12328
7. Viscri BV-II-a-A-11843

• Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei - Anul înscrierii 1999, COD 906


1. HD-I-s-A-03190 Sarmizegetusa Regia - Grădiştea de Munte
2. HD-I-s-A-03178, Cetatea dacică de la Costeşti Cetăţuia
3. HD-I-s-A-03181, Cetatea dacică de la Costeşti Blidaru
4. HD-I-s-A-03200, Cetatea dacică Luncani-Piatra Roşie
5. HD-I-s-A-03156, Cetatea dacică de la Băniţa
6. AB-I-s-A-00020 , Cetatea dacică de la Căpâlna



• Centrul Istoric Sighişoara, cod LMI MS-II-s-A-15806, anul înscrierii 1999, COD 902


• Biserici de Lemn din Maramureş - Anul înscrierii 1999, COD 904

In Maramureş se afla unele dintre cele mai reprezentative monumente ale arhitecturii de lemn din tara noastră, adevărate capodopere ale genului, fiind fără îndoială una din culmile artei de a construi in lemn de pe continentul nostru.

Numeroase biserici de lemn, ce sunt datate in secolele al XVII-lea si al XVIII-lea, reprezintă, de fapt, tipuri arhitectonice mai vechi cu câteva secole. In mod frecvent, bisericile erau reclădite pe acelaşi loc unde mai fusese o biserica, iar reparaţiile si restaurările se făceau treptat, prin înlocuirea unor grinzi sau a şindrilei, forma arhitectonica si chiar unele detalii decorative păstrându-se aidoma.

Arhitectura Maramureşului a fost modelata firesc in lemnul pe care aceasta regiune muntoasa, bogata in păduri si râuri, îl oferă cu generozitate.

Din punct de vedere al planimetriei, la bisericile maramuresene se constata unitatea de concepţie, edificiile fiind ridicate pe sistemul de plan folosit de întreaga arhitectura medievala românească si caracteristica cultului ortodox. Cele trei încăperi tradiţionale: absida altarului, naosul si pronaosul se înşiruie pe axa est-vest, uneori având spre apus un pridvor deschis.

La prima vedere, bisericile Maramuresului impresionează prin dimensiunile lor neobişnuite construcţiilor de lemn, monumentalitatea ce o degaja, perfecţiunea proporţiilor alese, sobrietatea motivelor decorative.

Valoarea artistica a bisericilor de lemn consta in admirabila proporţionare a volumelor, in armonia stabilita intre părţi si întreg. Rezultate ale unei continuităţi milenare de practicare a artei construcţiilor din lemn, in care s-a operat o sinteza perfecta a materialului, formelor si peisajului, aceste însuşiri conferă monumentelor religioase o unitate arhitectonica remarcabila, in care ştiinţa folosirii spaţiului se manifesta in linii ce exprima totodată gratie si putere, îndrăzneală si măsură.

Decorul bisericilor de lemn maramuresene este menit sa sublinieze trăsăturile esenţiale ale monumentului. Strâns legata de arhitectura monumentelor, de modul in care au fost concepute volumele, este sculptura, ce subliniază anumite elemente ale construcţiei. Tehnica si ornamentica nu diferă de cea folosita la casele de lemn din aceasta regiune. In special exteriorul este decorat cu sculptura si crestături. Lipsa culorii este înlocuită aici de jocul umbrelor si al luminii, ce face ca suprafeţele sa fie mai mişcate.

Considerate ca o realizare specifica, bisericile româneşti fac parte din marea familie a arhitecturii de lemn europene, despre care Lucian Blaga scria ca sunt printre cele mai preţioase si mai fără de rezerva admirate produse ale geniului nostru popular.

Un număr de opt biserici, capodopere ale arhitecturii de lemn din Maramures, au fost înscrise pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, reprezentând simbolic sutele de monumente istorice din aceasta categorie răspândite in toate regiunile României, fiind o remarcabila contribuţie românească la tezaurul cultural al umanităţii.


1. Biserica Intrarea în Biserica Maicii Domnului (Bârsana) MM-II-m-A-04517
2. Biserica Sfântul Nicolae (Budeşti) MM-II-m-A-04530
3. Biserica Sfânta Paraschiva (Deseşti) MM-II-m-A-04566
4. Biserica Naşterea Maicii Domnului (Ieud-Deal) MM-II-a-A-04587
5. Biserica Sfântul Arhanghel (Plopiş) MM-II-m-A-04604
6. Biserica Sfânta Paraschiva (Poienile Izei) MM-II-m-A-04605
7. Biserica Sfântul Arhanghel (Rogoz) MM-II-m-A-04617
8. Biserica Sfântul Arhanghel (Surdeşti) MM-II-m-A-04769.01

 

Rapport pour 2007 sur l’état de conservation du bien inscrit sur la Liste du patrimoine mondial ″Le centre historique de Sighişoara″

   Rapport (pdf), annexe 1 (pdf), annexe 2 (pdf), annexe 3 (pdf), annexe 4 (pdf), annexe 5 (pdf).

 

Rapport pour 2010 sur l’état de conservation du bien inscrit sur la Liste du patrimoine mondial ″Le centre historique de Sighişoara″

   Rapport (pdf), annexe 1 (pdf), annexe 2 (pdf), annexe 3 (pdf), annexe 4 (pdf), annexe 5 (pdf), annexe 6 (pdf), annexe 7 (pdf).

 

Rapport pour 2012 sur l’état de conservation du bien inscrit sur la Liste du patrimoine mondial ″Le centre historique de Sighişoara″

   Rapport (pdf), annexe 1 (pdf), annexe 2 (pdf), annexe 3 (pdf), annexe 4 (pdf), annexe 5 (pdf), annexe 6 (pdf), annexe 7 (pdf), annexe 8 (pdf), annexe 9 (pdf), annexe 10 (pdf), annexe 11 (pdf).

La inițiativa Institutului Național al Patrimoniului, ICOM România, Centrului Național de Cercetare și Documentare în Domeniul Muzeologiei “Radu Florescu” și Asociației de Științe Etnologice din România, Ministerul Culturii, prin Domnul Secretar de Stat Radu Boroianu, a trimis recomandarea către muzeele naționale/regionale/județene ca în Noaptea Muzeelor (18 mai 2013) acestea să organizeze expoziții temporare, în colaborare cu muzeele/colecțiile din mediul rural (organizații muzeale publice – din cadrul școlilor, primăriilor și căminelor culturale – sau private). Această solicitare are un dublu scop:

- sprijinirea și promovarea patrimoniului muzeal rural;

- evitarea degradării pieselor din expoziția de bază a muzeului gazdă, ca urmare a unui număr foarte mare de vizitatori cu ocazia desfășurării Nopții muzeelor 2013.

Promovarea acestor muzee/colecții din mediul rural reprezintă o necesitate pentru promovarea patrimoniului cultural, adesea păstrat în condiții improprii și prea puțin valorificat din punct de vedere muzeografic.

Mulțumiri deosebite adresăm Domnului Virgil Ștefan Nițulescu, presedinte ICOM și Doamnei Monica Dumitru, consilier al Directiei Patrimoniu Cultural – MC, pentru sprijinul oferit în realizarea acestui demers.

Această recomandare este apreciată și promovată de Rețeaua Națională a Muzeelor din România (www.noapteamuzeelor.ro).

Persoana de contact: Aurelia Duțu, analist istoric în cadrul Institutului Național al Patrimoniului – Direcția Patrimoniul mobil (074.90.80.478/0724.57.04.51, Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.)

 

adresa-cultura-Noaptea-Muzeelor

Primim articole și studii pentru următoarele numere ale revistelor Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice și pentru Revista Monumentelor Istorice.

Manuscrisele trebuie redactate conform normelor de redactare aflate pe site, la rubrica Publicații.

Transmiterea manuscriselor se face numai în format electronic, prin poșta electronică, la adresa de mail Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea., sau la sediul redacției din strada Zossima Demarat nr. 8, Sector 3, București, cod 030658, OP 20, pe suport CD sau DVD.

Recenzie a cărții "Patrimoniul cultural creștin din Oltenia, secolele XVII-XVIII. Ghid de bune practici destinat personalului monahal", editată de INP, cu finanțare AFCN.

Avem un patrimoniu, ce facem cu el?, Autor: Ciprian Plăiaşu, Historia.ro

 



LISTA PERSOANELOR PROGRAMATE PENTRU SESIUNEA DE ATESTARE A SPECIALIŞTILOR, EXPERŢILOR ŞI VERIFICATORILOR TEHNICI ÎN DOMENIUL PROTEJĂRII MONUMENTELOR ISTORICE CARE SE VA DESFĂŞURA ÎN DATA DE 17 IANUARIE 2013, ÎNCEPÂND CU ORA 10:00 LA SEDIUL INSTITUTULUI NAŢIONAL AL PATRIMONIULUI, STR. IENĂCHIŢĂ VĂCĂRESCU NR. 16, SECTOR 4, BUCUREŞTI, ETAJ 1, SALA “BIBLIOTECĂ”:



1. Inginer constructor Ion CANTU
2. Restaurator Natalia DĂNILĂ-SANDU
3. Inginer constructor Anton Eugeniu IONESCU
4. Arhitect Zoltan Istvan LAZAR
5. Inginer constructor Ioan RUS
6. Restaurator Viorel Gheorghe TIGU

ÎN ATENTIA PROPRIETARILOR
DE
CLADIRI MONUMENTE ISTORICE
Oportunitati de credite avantajoase pentru lucrari de
protejare la monumente istorice

Informații generale, descarcă versiunea pdf

Anexa 1, descarcă versiunea pdf

Anexa 2, descarcă versiunea pdf

Anexa 3, descarcă versiunea pdf

Hotărârea de Guvern 610/2003, descarcă versiunea pdf

 


Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificarile si completarile aduse de Legea nr. 259/ 2006, instituie cadrul legal pentru acordarea de credite detinatorilor de imobile monumente istorice.
H.G. nr. 610/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind procedura de acordare a creditelor necesare efectuarii de lucrari de protejare la monumentele istorice detinute de persoanele fizice sau juridice de drept privat prevede atât procedura, cât si conditiile si criteriile de acordare a creditelor.
H.G. nr. 593/2011 privind organizarea si functionarea Institutului National al Patrimoniului prevede, printre atributiile principale ale acestei institutii, gestionarea, în regim extrabugetar, a sumelor provenite din aplicarea timbrului monumentelor istorice, în vederea acordarii de credite fara dobânda, cu dobânda redusa sau cu dobânda pietii,pentru lucrari de protejare la monumentele istorice detinute de persoanele fizice si juridice dedrept privat.
Documentatia necesara pentru acordarea creditelor se depune în luna ianuarie, data limita de depunere fiind ultima zi lucratoare a acestei luni.
Analiza si evaluarea cererilor adresate de catre solicitantii de credite se efectueaza pe baza criteriilor prevazute în Anexa 1 la Normele metodologice privind procedura de acordare a creditelor, dupa verificarea documentatiei complete depuse la sediul INP - Serviciul Taxa de Timbru a Monumentelor Istorice.
În conformitate cu prevederile H.G. nr. 610/ 2003 (art. 11 alin. 1 lit. a-p), dosarul pe care solicitantul de credit îl intocmeste va contine urmatoarele documente:
a) cerere justificativa, întocmita conform modelului prevazut în “Anexa nr. 2";
b) declaratie pe propria raspundere, întocmita conform modelului prevazut în “Anexa nr. 3";
c) acte prin care se face dovada veniturilor solicitantului si ale familiei sale;
d) declarative pe propria raspundere a debitorului, cuprinzând veniturile, altele decât cele pentru care a depus acte doveditoare, precum si alte documente justificative din care sa rezulte ca solicitantul dispune de sumele necesare restituirii creditului;
e) dovada existentei si a altor surse de finantare proprii sau oferite de terti, dupa caz;
f) declaratie pe propria raspundere, autentificata, din care sa rezulte ca
monumentul istoric:
- nu face obiectul unui litigiu;
- nu se afla sub sechestru;
- nu este ipotecat;
g) extras din registrul de publicitate imobiliara privind monumentul istoric si copie legalizata de pe titlul de proprietate asupra imobilului monument istoric;
h) copie legalizata de pe actul juridic în temeiul caruia persoana fizica sau juridica de drept privat, îndreptatita potrivit legii, detine imobilul monument istoric;
i) proiect de specialitate pentru lucrari de consolidare-restaurare, la nivel de expertiza tehnica, studiu de fezabilitate, proiect tehnic cu caiet de sarcini si detalii de executie întocmite conform legislatiei în vigoare, avizate de Comisia Nationala a Monumentelor Istorice, pentru lucrari de consolidare-restaurare, dupa caz;
j) documentatii de specialitate pentru lucrari de componente artistice, întocmite conform legislatiei în vigoare, avizate de Comisia Nationala a Monumentelor Istorice;
k) memoriu istoric, însotit de documentar fotografic al situatiei actuale;
l) deviz estimativ a lucrarilor ce urmeaza a fi executate;
m) situatia lucrarilor efectuate anterior solicitarii - descriere si finantare, dupa caz;
n) memoriu de fundamentare privind necesitatea si oportunitatea lucrarilor în baza criteriilor prevazute în “Anexa nr.1" ;
o) plan de finantare întocmit pe baza graficului de esalonare a lucrarilor, din care sa rezulte asigurarea integrala a lucrarilor necesare, conform documentatiei;
p) alte acte în sustinerea cererii.

Se recomanda parcurgerea urmatoarelor etape de pregatire a documentatiei ce urmeaza a fi depusa la Institutul National al Patrimoniului, în vederea solicitarii creditului:
- obtinerea informatiilor privind clasificarea imobilelor detinute ca monumente istorice, respectiv a codului LMI, conform Listei monumentelor istorice, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 bis din 01 octombrie 2010.
Lista monumentelor istorice se poate consulta accesând site-ul Ministerului Culturii si Patrimoniului National: www.cultura.ro sau pot fi solicitate relatii de la Directiile de Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National Judetene sau a Municipiului Bucuresti.
- întocmirea proiectului de specialitate pentru lucrari de consolidare restaurare, la nivel de expertiza tehnica, studiu de
fezabilitate, proiect tehnic cu caiet de sarcini si detalii de executie. Se recomanda ca aceasta etapa sa fie realizata anterior lunii ianuarie
2008, facilitând astfel depunerea întregii documentatii în termenele legale.
Pentru realizarea proiectului de catre specialistii în domeniul monumentelor istorice, se poate consulta Registrul expertilor si specialistilor în domeniile patrimoniului cultural national, pe site-ul www.cimec.ro.
Proiectul trebuie sa fie avizat de catre Ministerul Culturii si Patrimoniului National, sau, dupa caz, de catre Directiile de Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National Judetene sau a Municipiului Bucuresti, dupa cum imobilul monument istoric este de interes national sau local.
- întreaga documentatie se depune doar în cursul lunii ianuarie 2013, la sediul Institutului National al Patrimoniului din Bucuresti, str. Ienachita Vacarescu, nr. 16, sector 4. Pentru informatii privind legislatia si modalitatea de întocmire a documentatiei se poate accesa site-ul Institutului National al Patrimoniului: www.inp.org.ro
Conditiile si termenele de rambursare, precum si cuantumul dobânzii se stabilesc, deasemenea, pe baza criteriilor stabilite în Anexa 1 la Normele metodologice privind procedura de acordare a creditelor, pe baza documentatiei complete, depuse la sediul INP - Serviciul Taxa de Timbru a Monumentelor Istorice.
Suma pe care o poate primi un solicitant de credit nu poate depasi 10% din Fondul de Creditare disponibil.
Precizam ca fonduri pentru lucrari de protejare a cladirilor monumente istorice se acorda si de catre Ministerul Culturii si Patrimoniului National, precum si de catre autoritatile administratiei publice locale, precum si din alte surse de finantare, în conditiile prevederilor HG nr. 1430/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind situatiile în care Ministerul Culturii si Cultelor, respectiv autoritatile publice locale, contribuie la acoperirea costurilor lucrarilor de protejare si de interventie asupra monumentelor istorice, proportia contributiei, procedurile, precum si conditiile pe care trebuie sa le îndeplineasca proprietarul, altul decât statul, municipiul, orasul sau comuna.
Actul normativ mai sus precizat vizeaza finantarea acordata persoanelor fizice sau juridice de drept privat care, din cauza unor motive de natura economica, nu au posibilitatea sa desfasoare, cu resurse proprii, activitati de protejare sau de interventie asupra monumentelor istorice pe care le detin în proprietate.

Informatii suplimentare pentru solicitantii de credite conform H.G. nr. 610/ 2003, se pot obtine:
1. la adresa web a INP: www.inp.org.ro
2. Tel. 021.336.54.24/ int. 109 - Serviciul Taxa de Timbru a Monumentelor Istorice
3. Tel. 0721.298.315, persoana de contact, economist Anca BOGDAN, sef serviciu.

INP Logo albastru afcn afcn

Invitaţie

Lansare website in cadrul unei Conferinţe de presă – a proiectului
360 O incursiune virtuală in patrimoniul cultural naţional
http://360.inp.org.ro

 



360 Institutul Naţional al Patrimoniului, împreună cu Muzeul Naţional de Istorie Naţională şi Arheologie, Constanţa, vă invită să participaţi la lansarea Website-ul proiectului 360 O incursiune virtuală in patrimoniul cultural naţional- http://360.inp.org.ro


în cadrul acestui eveniment, organizat la sediul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, în data de 9 noiembrie 2012 , ora 13, vor fi invitaţi să participe specialişti din domeniul cultural care au contribuit la realizarea proiectului, precum si specialiştii muzeelor incluse pe site.

Rezultatele proiectului cultural

Website interactiv, continând: 20 de ilustraţii video, 20 de tur-uri virtuale, fiecare conţinând mai multe panorame 360 grade, 20 de panorame 360 grade postate pe website-ul Google Earth.
Autorităţile locale pe teritoriul cărora se află monumente istorice prezentate pe website vor avea de asemenea câte un link. Proiectul propune, prin utilizarea unor mijloace de informare virtuale interactive, cu un impact puternic asupra utilizatorilor de internet, adoptarea unor metode moderne de punere in valoare a patrimoniului national, reprezentat de 20 de monumente istorice, selectate de către specialiştii din domeniul protejării patrimoniului cultural ca fiind semnificative. Printre cele mai importante monumente istorice selectate se numără cetatea Carsium, Histria, Capidava, Ansamblul Monumental Calea Eroilor din Târgu Jiu, Centrul Istoric Sibiu, Centrul Istoric Sighişoara, Mănăstirea Hurezi, etc.

Manager de proiect
Dr. Daniela MIHAI
Director Programe 

 

360-patrimoniul-cultural-national-th 

 

INP Logo albastru afcn


COMUNICAT DE PRESĂ

 

 

coperta Ghid-th



25 octombrie 2012



Institutul Naţional al Patrimoniului derulează în prezent, proiectul editorial "Patrimoniul cultural creștin din Oltenia, secolele XVII-XVIII. Ghid de bune practici destinat personalului monahal, proiect finanţat prin ADMINISTRAŢIA FONDULUI CULTURAL NAŢIONAL, în cadrul sesiunii de finanţare nr. 1 din 2012. Proiectul editorial "Patrimoniul cultural creștin din Oltenia secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea" încearcă să pună în discuție un segment al patrimoniului religios din această regiune istorică, mai puțin cunoscut și promovat, având drept criterii de selecție: patrimoniul imobil, monumente istorice de grupă valorică A (reprezentativitatea națională) și patrimoniul mobil clasat în categoria "Tezaur" existent în cadrul colecțiilor muzeale ale mănăstirilor Dintr-un Lemn și Hurezi, discutate ca studii de caz. Proiectul dorește a fi un repertoriu al celor mai reprezentative monumente istorice din veacurile al XVII-lea și al XVIII-lea, având ca obiectiv principal un îndrumar pentru administratorii acestor lăcașuri religioase, în vederea optimei întrețineri a componentelor patrimoniului mobil și imobil. De altfel abordarea integrată a patrimoniului cultural mobil și imobil, este una din atribuțiile principale ale Institutului Național al Patrimoniului. Joncțiunea acestor două componente, dar și cadrul legislativ, setul de reguli minime care trebuiesc respectate, constituie principalul demers al acestui îndrumar. De aici necesitatea unui capitol: "Ghid de bune practici destinat personalului monahal", care se adresează, de fapt, tuturor categoriilor de personal care se ocupă de patrimoniul religios, de muzeele și colecțiile deținute de mănăstiri, schituri şi biserici. Ghidul se referă la măsurile care trebuie respectate în privința conservării, întreținerii și punerii în valoare a patrimoniului arhitectural religios, dar și la activitățile de protejare, întreținere și promovare a bunurilor culturale mobile. Pe de o parte, își propune să realizeze o minimă inițiere și conștientizare a celor care trăiesc în mănăstiri și schituri, monumente istorice; iar persoanelor direct implicate în organizarea colecțiilor și muzeelor religioase, le oferă cunoștințe legate de evidența și conservarea bunurilor culturale religioase, contribuind, fie și într-o mică măsură, la educația lor muzeală. Ghidul conține exemplificări, cu trimiteri la resurse documentare și la legislația de patrimoniu aflată în vigoare. Acest lucru este extrem de util, în special pentru acele mănăstiri, ele înseși bijuterii arhitectonice, care adăpostesc obiecte clasate în Patrimoniul Cultural Național la una dintre cele două categorii juridice: Fond - bunuri cu valoare deosebită la nivel național și Tezaur - bunuri cu valoare deosebită pentru umanitate (Mănăstirea Hurezi, Mănăstirea Dintr-un Lemn - Frânceşti etc).

Proiectul editorial, realizat de Institutul Național al Patrimoniului cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național va fi tipărit în 500 de exemplare, dar se va găsi în format .pdf și pe adresa de web a instituției: http//inp.org.ro.

invitație lansare. (pdf)



Manager de proiect
Dr. Florentina Udrea
Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.

RAPORT DE MONITORIZARE
A SITULUI ”SATE CU BISERICI FORTIFICATE DIN TRANSILVANIA”,
ÎNSCRIS ÎN LISTA PATRIMONIULUI MONDIAL/UNESCO,
POZIȚIA 596 bis
2011



Ist. artă Iozefina Postăvaru
responsabil monitorizare sit


Descarcă versiunea pdf
Monitoring report Whl/UNESCO site ”Villages with fortified churches in Transylvania”, Pozition 596 bis 2011 (pdf)

 

În intervalele 28-30 noiembrie 2011 și 11-13 ianuarie 2012, am efectuat două deplasări în localitățile Câlnic (jud. Alba), Valea Viilor, Biertan (jud. Sibiu), Saschiz (jud. Mureș), Dârjiu (județul Harghita) și, respectiv, Viscri și Prejmer (jud. Brașov), în cadrul activităților de monitorizare în vederea elaborării raportului anual pentru situl cu poziţia 596 bis din Lista Patrimoniului Mondial / UNESCO – Sate cu biserici fortificate din Transilvania, conform atribuțiilor ce revin INP și a responsabilității ce-mi incumbă prin adresa nr. 1321 / 20.07.2011 a Ministerului Culturii şi Patrimoniului Național.

Activitatea pe teren a constat în inspectarea monumentelor și a zonelor lor de protecție în scopul de a evalua rezultatele activităților de protecție întreprinse asupra acestora, în anul 2011.

Constatările pe teren au fost efectuate împreună cu reprezentanți ai deținătorului monumentului LPM, ai autorităților locale – Primăria, Consiliul Județean, Poliția pentru Patrimoniu, Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență – și ai Direcției Județene pentru Cultură și Patrimoniu Național din județele Alba, Brașov, Harghita, Mureș și Sibiu.

Aceste instituții sunt investite prin Hotărârea de Guvern nr. 1102 din 2 noiembrie 2011 pentru modificarea Programului de protecţie și gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial UNESCO, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.268/2010 să delege reprezentanți în comitetele de organizare UNESCO (COU). Deplasarea in situ a constituit prima reuniune a acestor reprezentanți și a prilejuit discuții asupra managementului monumentelor și a stadiului de implementare a Programului de protecție și gestiune a sitului înscris în Lista Patrimoniului Mondial.

1. JUSTIFICAREA ÎNSCRIERII
Situl „Sate cu biserici fortificate din Transilvania” a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO în anul 1999, ca extensie a sitului „Biertan”, înscris în LPM în 1993, în baza criteriului IV:
Sunt un exemplu excepțional al unui tip de construcție, al unui ansamblu arhitectural sau tehnologic ori al unuia natural, care ilustrează o etapă semnificativă din istoria umanității.
Valorile siturilor, ca și semnificația acestora, așa cum au fost definite la momentul înscrierii și extensiei sale au rămas neschimbate.


1-viscri-unesco-th
Viscri. Perspectivă asupra satului și a bisericii fortificate, dinspre nord



2. DATE PRIVITOARE LA LOCALIZAREA MONUMENTELOR

2.1. În cadrul Programului național eGISpat pentru realizarea unui sistem informațional geografic (GIS) pentru protecția patrimoniului cultural național imobil, bazat pe un parteneriat între Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, Institutul Național al Monumentelor Istorice – actualul Institut Național al Patrimoniului – și ESRI România, care se desfășoară începând cu anul 2006, au fost realizate delimitările monumentelor care alcătuiesc situl UNESCO „Sate cu biserici fortificate din Transilvania” și ale zonelor lor de protecție. Aceste delimitări au fost validate și incluse în Retrospective Inventory din anul 2009 [Retrospective Inventory este un proiect lansat de Comitetul Patrimoniului Mondial, în anul 2004, în scopul clarificării delimitării bunurilor înscrise în Lista Patrimoniului Mondial şi a zonelor lor de protecţie, în perioada 1978-1998].
2.2. În Transilvania, Cartea Funciară și numărul cadastral funcționează din sec. al XIX-lea. Toate clădirile sunt intabulate dar în CF nu este precizat regimul juridic de monument istoric.

2-biertan-th
Biertan. Delimitarea sitului și a zonei sale de protecție în programul eGISpat, validată în anul 2009



3. ZONELE DE PROTECTIE

Zonele de protecție (“zone tampon”) ale monumentelor care alcătuiesc situl LPM UNESCO „Sate cu biserici fortificate din Transilvania” sunt delimitate, validate și incluse în documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism [Vezi punctul 4. al prezentului Raport de monitorizare].

4. REACTUALIZARE DATE TEHNICE
În prezent sunt în curs de actualizare Planurile Urbanistice Generale(PUG) ale tuturor unităților administrativ teritoriale pe raza cărora sunt amplasate monumente înscrise în LPM UNESCO, poz. 596 bis.

În cadrul Programului desfășurat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului (MDRT), în baza HG nr. 738 din 9 iulie 2008 privind stabilirea măsurilor necesare în vederea finanţării, elaborării şi actualizării documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi urbanism pentru zonele cu monumente istorice care fac parte din Lista Patrimoniului Mondial, în anul 2011 au fost finalizate și se află în curs de avizare Planurile Urbanistice Zonale(PUZ) pentru toate localitățile cu zone înscrise în LPM UNESCO, poz. 596 bis.

 

3-Saschiz-th
Saschiz. Biserica fortificată, restaurată 2000- 2011 și turnul clopotniță, inclus în Planul Național de Restaurare

 



4.1. Stadiul actualizării documentațiilor urbanistice:
Câlnic: Reactualizarea PUG, Proiect nr. 4709, proiectant “Proiect Alba” SA. În planșele PUG – există o diferență de contur a zonei de protecție a sitului. Primăria intenționează să comande un PUZ pentru piața centrală, în urma degajării recente a acesteia de o construcție parazitară.

Prejmer: PUZ – Zona Protejată, Etapa I, proiectant “Urban Proiect”- București, cu un Studiu istoric de fundamentare elaborat de INP, în faza de avizare.

Viscri: PUG – proiectant “ASICICOL” SRL – Mediaş, Sibiu, contract nr. 31/2010; PUZ – Zona Protejată, Etapa I, Contract nr. 34 / 2010, arh. Ştefan Bâlici.

Dârjiu: PUZ – Zona Protejată, Etapa I, Contract nr. 304/2011, Proiect nr. 5/2001, proiectant „Proiect Alba” SA, arh. Cristina Neagu , în faza de avizare.

Saschiz: PUZ Analiza situației existente, propuneri de dezvoltare locală și de reglementări pentru PUZ, proiectant „ArhiGRAF” SRL Sibiu, arh. Vladimir Grigorov, Contract nr. 2328 A/ 25.11.2009, în faza de avizare.

Biertan: PUZ – Zona Protejată și Zona de Protecție aferentă, Faza III, Contract nr. 318/2007, Proiect nr. 4822, dec. 2008, „Proiect Alba” S.A., cu aviz de oportunitate. Contract pentru studiul istoric cu Muzeul Național de Istorie. PUZ Biertan nu a avut dezbatere publică și nu a fost avizat de DCPN.

Valea Viilor: PUZ – Zona Protejată și Zona de Protecție aferentă, Faza III. Contract nr. 319/2007, Proiect nr. 4823, dec.2008, SC „Proiect Alba” S.A. Se propune extinderea zonei de protecție a sitului.

 

4-Valea-Viilor-th
Valea Viilor. Biserica fortificată, zidul de incintă cu drum de strajă și sistemul de drenaj refăcut în 2011



5. MANAGEMENTUL MONUMENTELOR
Programul de protecție și gestiune pentru monumentele istorice înscrise în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO este reglementat prin HG nr. 493 din 1 aprilie 2004 și HG nr. 1.268 din 8 decembrie 2010, modificată prin HG 1.102 din 2 noiembrie 2011. Acest program este în curs de implementare pentru situl cu poziția 596 bis din Lista Patrimoniului Mondial UNESCO: „Sate cu biserici fortificate din Transilvania”, prin constituirea în cadrul Consiliilor Județene Alba, Brașov, Harghita, Mureș și Sibiu a Comitetelor de Organizare UNESCO (COU) pentru siturile LPM de pe teritoriul fiecărui județ.

6. DOCUMENTAȚII TEHNICE ȘI LUCRĂRI DE CONSERVARE / RESTAURARE
Câlnic: Restaurare casa parohială evanghelică

Biertan: 1. Studiu de fezabilitate Konzept zum Erhalt, zur Sicherung und zur behutsamen Entwicklung des Bestandes der Kirchenburg und der Nebenanlagen, Jan Hülsemann, Henriette Lemnitz, Joachim Faitsch, Januar 2011. 2. Autorizație de construcție nr. 194/30.09.2011 – Centru de îngrijire și asistență persoane vârstice, str. Cloșca nr. 72 – pe conturul zonei protejate.

Valea Viilor: 1. Documentaţia pentru lucrările la şarpantă la biserica fortificată se află la avizare la MCPN. 2. Săpăturile pentru noul dren au fost executate fără supraveghere arheologică. 3. Certificate de urbanism eliberate de Consiliul Județean / Serviciul Urbanism Amenajarea Teritoriului și Mediu pentru construire locuințe (4), pentru o stație de bază GSM, pentru modernizare drumuri agricole de exploatare și pentru schimbarea funcțiune (Casa nr. 318, nr. 213/25.05.2011).

Dârjiu: 1. Biserica unitariană – cercetări de parament. arh. Tövissi Zsolt. 2. Studiu –- lista proprietarilor clădirilor și fotografii vechi, Cristina Herția – MDRT.

Saschiz: 1. Finalizarea lucrărilor de restaurare la Biserica evanghelică. 2. Reabilitare fațade casele nr. 305, 422, 434, 453 – MET. 3. Proiect „Restaurarea Cetății de refugiu, sec. XIV. Modernizarea drumului de acces”, faza Dali – certificat de urbanism nr. 14.07.2011. 4. Reamenajare, mansardare și schimbare destinație din casă de locuit în pensiune – imobil nr. 569 în zona protejată, Aviz DJPCN 025/Z/29.05.2009. 5. Proiect de consolidare restaurare turn-clopotniță și instalații electrice pentru biserica evanghelică, prin PNR, stadiul achiziții. 6. Cerificat de urbanism nr. 1/14.02.2011- casa nr. 29 – cu aviz DCPN 038/Z/2011.04.08.

Viscri: 1. Lucrări de întreținere la biserica fortificată – completări zidărie cu piatră de la Meşendorf, dintr-o veche exploatare, pentru turn și pavaj, reparații acoperiş, curăţarea podului. 2. Casele nr. 27 (cumpărată de MET) și nr. 149 (fără stăpân) au fost consolidate cu tiranţi de fier. 3. Reparaţii la şurile de pe frontul S al Străzii Principale (2007-2011). 4. Casa nr. 198 a fost reabilitată. 5. Proiect EA Grant pentru amenajare şura comunală (nr. 67) ca bucătărie comunitară.

Prejmer: 1. Proiect de reamenajare ca pensiune a fostei case a predicatorilor din curtea casei parohiale evanghelice (str. Mare, nr. 5), în curs de avizare.

7. STAREA DE CONSERVARE A MONUMENTELOR
Datorită elaborării recente a documentațiilor PUZ, capitolul Analiza situației existente, propuneri de dezvoltare locală și de reglementări pentru PUZ cuprinde date referitoare la starea de conservare a patrimoniului construit.

În timpul deplasării pentru monitorizare au fost constatate următoarele probleme:
Câlnic: 1. Biserica evanghelică are fisuri importante provocate de tasările de teren cauzate de modificarea nivelului pânzei freatice prin drenajul necorespunzător din anii 1980. 2. Nu s-au eliberat autorizații de construcție.

Prejmer: 1. Biserica evanghelică are infiltrații în zidul de sud al corului din cauza rezolvării precare a sistemului de scurgere a apei pluviale. Aceeași deficiență cauzează deteriorări serioase la structura

 

 

5-Prejmer-th
Prejmer. Perspectivă asupra bisericii fortificate dinspre sud-est


de lemn a galeriilor camerelor de provizii. 2. Fațada casei nr. 13, monument istoric, a fost modificată fără a se ține seama de aspectul originar. Casa nr. 993 este abandonată și în stare critică.

Viscri: 1. Casa nr. 10 – schimbare a dimensiunilor golurilor ferestrelor şi montarea unei tâmplării neadecvate. 2. Case construite fără aviz: nr. 111, în faţa bisericii ortodoxe, capăt de perspectivă a Străzii Principale şi o casă în extravilan, lângă staţia de epurare. Primăria a sesizat în 2010 Inspectoratul de Stat în Construcţii şi Consiliul Judeţean. 3. Case în ruină: nr. 76, nr. 82, nr. 84 (cumpărată de MET pentru reabilitare), nr. 128 (proprietar o agenţie imobiliară).

 

6-Viscri-th
Viscri. Frontul de case sudic al Langgasse, cu fațade reabilitate de Mihai Eminescu Trust (MET)



Dârjiu: 1. Casele nr. 181 și nr. 182, situate lângă biserica fortificată, pe NV sunt în ruină iar proprietarul a cerut autorizație de demolare (respinsă de DCPN). 2. A fost executat un șanț pentru cabluri electrice în jurul bisericii fortificate, fără supraveghere arheologică. 3. A fost instalat un grup sanitar în locul unui hambar de provizii de pe zidul de incintă al bisericii fortificate, fără avize.

Saschiz: 1. Casa nr. 318 este în stare gravă, cu învelitoarea căzută. Casa nr. 419 are frontonul ieșit din verticală iar fațada casei secundare s-a prăbușit de curând (în PUZ exista). 2. Intervenții necorespunzătoare la casele nr. 350, nr. 417 și nr. 449 (unde nu au fost respectate avizele). 3. Intervenții nocive la Sala de festivități din incinta bisericii evanghelice (placarea soclului cu piatră fixată în mortar de ciment, cu obturarea răsuflătorilor pivniței, care era deja în stare critică).

Biertan: 1. Cf. Raport DCPN Sibiu 2011- Planșe cu fotografii – Clădiri cu valoare arhitecturală și ambientală, 7 clădiri necesită intervenții de urgență. 2. Zugrăveli în culori sintetice stridente: str. Avram Iancu nr. 15, nr. 34; str. Nicoale Bălcescu nr. 58; str. Avram Iancu nr. 15, nr. 34, nr. 43; str. Horea nr. 9, nr. 22, nr. 36; str. Tudor Vladimirescu, nr. 2. 3. Biserica evanghelică fortificată:stare proastă a portalurilor de sud și de vest – pierderi masive de material litic. Bolta sacristiei este în stare critică, umiditate în exces în zidul incintei a 2-a. Fisuri inactive la absidă (martori fixați în 5.06.1999). Umiditatea crescută cauzată de un dren efectuat defectuos în 2010 a produs tasarea și fisurarea terenului la est de cor, și împingeri în zidul de incintă. Ventilarea interioarelor turnurilor Muzeul și Turnul catolicilor a fost rezolvată prin instalarea unor grilaje în loc de uși. 4. La casa de pe str. Avram Iancu nr. 3, frontonul cu inscripție “1786” are fixat un cadru metalic pentru cabluri de curent electric. 5.
Casa de pe str. Crișan nr. 36, ce definea caracterul centrului cartierului românesc, alături de școală și casa nr. 35, a fost demolată în noiembrie 2011, fără autorizație.

 

7-Biertan-th
Biertan. Casa nr. 36 din cartierul românesc, demolată în decembrie 2011, fără autorizație
8-Biertan-th
Biertan. Portalul de vest al bisericii evanghelice fortificate (c. 1500). Deteriorări și intervenții nocive



Valea Viilor: 1. Umiditate în exces la clădirile din centrul satului. 2. Intervenţii nocive la poarta casei nr. 126 (în faţa primăriei), la casa nr. 438 și la școala primară, prin reabilitare termică.

8. INVESTIȚII, DEZVOLTARE TURISTICĂ
Câlnic: drumuri asfaltate și alee din dale în jurul Cetății – lucrări finalizate 2011.
Prejmer: 2 case reabilitate cu asistență de 25% din cheltuieli de la Consiliul Local.
Viscri: 2010 Proiect Pod multifuncţional: opreşte nisipul rulat dintr-o veche carieră, care colmata albia râului şi destabiliza drenul istoric.
Dârjiu: Proiect câștigător – asfalt PNDI (dezvoltarea infrastructură) prin MDRT – drum comunal, drum județean, 25 KM până la Mureni.
Saschiz: un nou Punct de informare turistică a fost deschis în fosta măcelărie comunală, construcție ce face parte din ansamblul bisericii evanghelice fortificate.

9. RESURSE FINANCIARE
Câlnic: 1. PUG – finanțare Consiliu Local, PUZ, zone protejate - finanțare MDRT. 2. Restaurare casa parohială evanghelică - finanțare prin PNR și Fundația „Ars Transilvaniae”.

Prejmer: PUG - finanțare Consiliu local, PUZ, zone protejate – finanțare MDRT.

Viscri: 1. PUG – finanțare Consiliu local. 2. Program guvernamental – finanțare alimentare cu apă Viscri și Meşendorf. 3. Fundația Mihai Eminescu Trust – finanțare canalizare şi staţie de epurare ecologică, 3 200 m canal, conectarea la reţeaua de apă; scenariu de incendiu; PUZ; lucrări de întreţinere la biserica evanghelică fortificată; pod multifuncţional. Lucrări de întreţinere la biserica fortificată din autofinanțare (vânzare bilete). 4. Semnalizarea monumentelor istorice - finanțare MDRT.

Dârjiu: PUG finanțare Consiliu local, PUZ – zone protejate finanțare MDRT.
Saschiz: 1. PUG finanțare Consiliu local, PUZ – zone protejate finanțare MDRT. 2. Restaurare Biserica fortificată finanțare prin PNR gestionat de INP.
Biertan: PUG finanțare Consiliu local, PUZ – zone protejate finanțare MDRT.
Valea Viilor: PUG finanțare Consiliu local, PUZ – zone protejate finanțare MDRT.

10. SEMNALIZAREA MONUMENTELOR

 

9-Valea-Viilor-th
Valea Viilor. Biserica evanghelică fortificată. Panouri de semnalizare a monumentului


Toate obiectivele sitului „Sate cu biserici fortificate Biserici din Transilvania” sunt semnalizate însă nu într-o manieră unitară.

11. VIZITATORI

Câlnic: 5 000 vizitatori, dintre care 2 000 gratuit
Prejmer: 10 000 vizitatori
Viscri: 11 000 vizitatori. Capacitate de cazare 90 locuri
Saschiz: 10 000 vizitatori, contorizare la Punctul de informare turistică organizat de fundația ADEPT
Biertan: 10 000 vizitatori
Valea Viilor: 8 000 vizitatori

12. PUBLICAȚII, STUDII ȘTIINȚIFICE
Generale:

1. Romania. Patrimoine mondial World Heritage. Patrimoine saxone de Transylvanie. Saxon Heritage in Transylvania, INP, București 2010.
2. Răzvan Theodorescu, Atena Groza, fotografii George Dumitriu, România în Patrimoniul UNESCO, Ed. Monitorul Oficial, 2011.
3.http://www.descopera.ro/descopera-in-romania/2629839-bijuterii-ale-romaniei-in-patrimoniul- unesco-iii
4. http://www.viatransylvania.com/activities-view/id-6/activity-visit-the-fortified-churches/
5. http://www.patrimoniulnational.ro/new/index.php
Câlnic: 1. Ziarul cultural “Curierul Cetăţii Câlnic”.

Dârjiu: 1. Panorame sferice Comorile Ținutului Secuiesc www.virtualissekelyfold.ro. 2. Bereck Catalin – lucrare la studii post graduale Cluj, inventariere sat. 3. Proiect de Diplomă Universitatea “Babeș Bolyai” Cluj, facultatea de istoria artei – studiu despre biserica fortificată.

Saschiz: 1. Monografia localității Saschiz, Florentina Călugăr coord., Primăria Saschiz, Nicolae Teșculă, Liviu Cîmpeanu, Alin Pora colab., Ed. Nico, Tg. Mureș, 2011. 2. Povestiri Saschizene, proiect al Bibliotecii comunale Saschiz cu finanțare Global Libraries Romania www.povestirisaschizene.ro. 3. Broșuri de popularizare publicate de asociația Târnava Mare www.DiscoverTarnavaMare.org, fundația ADEPT www.fundatia-adept.org.

Valea Viilor: Heimatbuch einer siebenbürgisch-sächsischen Gemeinschaft Wurmloch im Weinland, Herausgegeben von Roland Hönig im Auftrag der Heimatortsgemeinschaft Wurmloch, Sedna-Verlag, 2011.

Viscri, Prejmer: cotidianul Transilvania Expres (Brașov) are o rubrică periodică despre monumente.

13. FESTIVALURI, DEZBATERI, SIMPOZIOANE

Câlnic: 1. Festivalul Internaţional “Lucian Blaga”. 2. „Prietenii Cetăţii” – Acţiuni ecologice primăvara şi toamna cu copii şi tinerii din comună. 3. „Mode şi Veşminte din trecut”.

Viscri: 1. Şedinţe de informare despre monumente și obținerea autorizaţiilor, o dată pe an, în martie, cu toată populaţia locală. 2. Apel DCPN - Brașov la Uniunea Naţională a Notarilor Publici pentru informarea proprietarilor asupra statutului de monument istoric. 3. Evenimente de Rusalii, întâlnire cu saşii din zona Rupea / Repserland. 4. La biserică, la fiecare 2 ani, prima sâmbătă din august, întâlnirea saşilor. „Ziua saşilor”, cu finanțare de la Consiliul Judeţean. 5. Parteneriate cu minorităţile din Cluj (cursuri de conservare și valorificare a patrimoniului).

Prejmer: 1. Apel DCPN Brașov la Uniunea Naţională a Notarilor Publici pentru informarea proprietarilor asupra statutului de monument istoric. 2. Sesiunea de pregătire a ofițerilor responsabili cu protejarea monumentelor istorice, 2011. 3. Ziua Prejmerului, stabilită prin HCL 2004, pe 29 iunie, de Sf. Petru și Pavel. 4. Festivalul clătitelor, stabilită prin HCL 2007, în luna februarie. 5. Ziua sașilor, Consiliul Județean Brașov și landul Baden Württenberg. 6. Diletto Musicale – organizat de Stephen Schland, a 13-a ediție, august. 7. Au dispărut și trebuie revigorate Ziua Pompierului (26-30 decembrie) și Maialul (mai, petrecere câmpenească).

Dârjiu: Program pentru ocrotirea imaginii satului tradițional Faluhép védelemi program Memoriu general.

Biertan: În seria de manifestări „Coktail Cultural” inițiată în 2010 de către asociațiile Microregiunea Hârtibaciu și Mioritics, concert de harpă celtică susținut de Roxana Moișanu, 23 iulie 2011.

Valea Viilor: evenimente organizate de ECO Muzeu Regional Sibiu, Festivalul “Marțian Negrea”.

14. DEZVOLTAREA MESERIILOR TRADIȚIONALE
Câlnic: partener Proiect “ Pe drumul vinului”.

Viscri: 1. Ateliere de meserii tradiționale: de fierărie – Gabor Istvan, nr. 220, în Cliviz; cărămidărie – spre Dealul Dumbrăvii; cărbunărie – spre Buneşti. 2. Șoșoni de pâslă, proiect “Viscri începe”. 3. Asociaţia femeilor (130 femei) – camere de cazare cu mobilier săsec și mâncăruri tradiţionale.

Saschiz: Fundația ADEPT a inițiat recuperarea tradiției producerii casnice de dulcețuri, gemuri și siropuri de fructe, zacuscă și miere (27 sortimente). În 2010 s-a deschis fabrica de gemuri și siropuri (Transylvania Food Company). „Dulceața de Rubarbă” este marcă înregistrată.

 

10-Saschiz-th
Saschiz. Noul Centru de Informare Turistică comercializează și produse tradiționale locale