SHARE

Noutăți

Clarificare privind Marca patrimoniului european – tranziția de la „inițiativa interguvernamentală” la formula actuală, reglementată de UE

Rate this item
(3 votes)


Marca patrimoniului european, în formatul cunoscut în prezent, este o iniţiativă a Uniunii Europene - parte a programului Europa Creativă -, reglementată prin Decizia nr. 1194/2011/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 noiembrie 2011 de instituire a unei acţiuni a Uniunii Europene privind Marca patrimoniului european. Ea are la bază o „iniţiativă interguvernamentală" privind Marca patrimoniului european, lansată în contextul conferinţei Reuniune pentru o Europă a Culturii (la 28 aprilie 2006 în Granada, Spania), unde a fost semnat un acord preliminar între Spania, Franţa şi Ungaria, la care au aderat mai multe state europene, printre care şi România. În etapa iniţiativei interguvernamentale au participat în total 67 de situri din 19 ţări. În acest context, în anul 2007 au fost nominalizate patru situri din România: Ateneul Român şi Palatul Cantacuzino din Bucureşti, Ansamblul „Calea Eroilor" de la Târgu Jiu (creaţie a sculptorului Constantin Brâncuşi), Cetatea Histria din judeţul Constanţa.


La 20 noiembrie 2008, Consiliul a adoptat concluzii menite să transforme iniţiativa interguvernamentală într-o acţiune a Uniunii Europene, invitând Comisia Europeană să îi prezinte o propunere privind crearea de către Uniune a unei Mărci a patrimoniului european, specificând modalităţile practice de punere în aplicare a proiectului. Consultarea publică şi evaluarea impactului efectuate de Comisie au confirmat valoarea iniţiativei interguvernamentale, însă acestea au arătat că iniţiativa ar trebui dezvoltată în continuare pentru a-şi putea valorifica întregul potenţial şi că implicarea Uniunii Europene ar putea oferi acesteia o valoare adăugată evidentă şi ar putea contribui la sporirea calităţii sale. Marca trebuia să utilizeze experienţa dobândită în cadrul iniţiativei interguvernamentale. Acest parcurs al Mărcii patrimoniului european şi modul de tranziţie de la iniţiativa interguvernamentală la acţiunea actuală sunt cuprinse chiar în preambulul Deciziei nr. 1194/2011/UE (https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32011D1194).


Odată cu reaşezarea acestei iniţiative pe alt fundament normativ, prin adoptarea Deciziei nr. 1194/2011/UE, au rezultat noi criterii de selecţie, noi norme procedurale şi un nou calendar pe care toate statele membre trebuia să le respecte, fiind valabile atât pentru siturile nominalizate anterior cât şi pentru noile candidaturi. În anii 2013 şi 2014 au fost organizate primele selecţii europene în marja noii iniţiative: cea dintâi dedicată exclusiv siturilor din statele membre care nu au participat la iniţiativa interguvernamentală; cea de-a doua dedicată siturilor din statele membre care au participat la iniţiativa interguvernamentală şi care puteau propune situri care obţinuseră deja o marcă în cadrul iniţiativei precedente. Prin urmare, siturilor nominalizate în etapa iniţiativei guvernamentale le era rezervată sesiunea din 2014 ele urmând a fi supuse evaluării pe criteriile stabilite prin decizia 1194/2011/UE. Cu titlu excepţional, în cele două prime sesiuni de selecţie, fiecare stat membru a putut preselecta maximum patru situri, faţă de regula obişnuită, de maximum două situri pe sesiune de preselecţie, care s-a aplicat începând cu următoarea selecţie la nivel european şi care este valabilă şi în prezent. Din păcate, în anul 2014, România nu a prezentat nicio candidatură.


La sfârşitul anului 2016 în România a fost demarată iniţiativa Marca patrimoniului european în baza Deciziei nr. 1194/2011/UE, în cadrul căreia Institutul Naţional al Patrimoniului a fost desemnat coordonator naţional şi a fost aprobat Regulamentul privind procedura de preselecţie naţională, prin ordine emise de ministrul culturii (OMC nr. 3895/08.11.2016, respectiv OMC nr. 4036/21.12.2016). Începând din anul 2017, odată cu primul apel public pentru preselecţia naţională administratorii celor patru situri au fost informaţi de către Institutul Naţional al Patrimoniului privind oportunitatea de a candida în noul format al Mărcii patrimoniului european.
Până în prezent, doar unul dintre cele patru situri din România care fuseseră nominalizate în etapa iniţiativei interguvernamentale a depus o candidatură şi un formular de cerere, conform cu cerinţele europene, în sesiunea de preselecţie naţională din anul 2017, şi anume Ansamblul „Calea Eroilor" de la Târgu Jiu (creaţie a sculptorului Constantin Brâncuşi), care însă, în urma evaluărilor juriului de preselecţie naţională, nu şi-a câştigat locul printre cele maximum două propuneri care puteau fi înaintate Comisiei Europene pentru etapa de selecţie la nivel european. De altfel, situl este inclus şi în Lista Indicativă pentru Lista Patrimoniului Mondial - UNESCO, candidatură prioritară pentru acesta.


Prin urmare, niciunul dintre cele patru situri româneşti care au participat la iniţiativa interguvernamentală nu deţine Marca patrimoniului european, distincţie care, în contextul actual poate fi (re)câştigată doar prin parcurgerea etapelor şi cu respectarea procedurilor instituite prin Decizia nr. 1194/2011/UE.


Informaţii centralizate privind siturile cărora li s-a atribuit până în prezent Marca, în fiecare sesiune de selecţie, pot fi consultate pe website-ul Comisiei Europene: https://culture.ec.europa.eu/ro/cultural-heritage/initiatives-and-success-stories/situri-cu-marca-patrimoniului-european

 
Informaţii privind desfăşurarea sesiunilor de preselecţie naţională sunt publicate periodic pe site-ul Institutului Naţional al Patrimoniului, în pagina dedicată Mărcii patrimoniului european: https://patrimoniu.ro/marca-patrimoniului-european

 
În scurt timp urmează să fie deschis apelul public la candidaturi din cadrul sesiunii 2022-2023 a preselecţiei naţionale pentru acordarea Mărcii patrimoniului european, când vor fi comunicate calendarul preselecţiei şi detaliile de participare.

 

Read 2516 times