SHARE

Noutăți

INP recomandă expoziția „Meserii Legendare” și atelierele tematice organizate pentru tânăra generație în cadrul proiectului CSMB

Rate this item
(0 votes)

Expoziţia "MESERII LEGENDARE" este un proiect iniţiat şi derulat de Centrul pentru Seniori al Municipiului Bucureşti - CSMB, în parteneriat cu Senatul României - Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, Guvernul României, CONAF - Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin, Institutul Naţional al Patrimoniului - Ministerul Culturii.

Acţiunile din cadrul Proiectului „MESERII LEGENDARE" au drept scop sprijinirea activităţilor culturale, educative şi recreative prin stimularea creaţiei artistice în rândul seniorilor şi prin încurajarea acestora ca păstrători şi transmiţători ai vechilor meserii către tânăra generaţie.

Prin participarea la acest proiect, Institutul Naţional al Patrimoniului oferă şi susţine accesul cetăţenilor la o viaţă culturală activă şi la patrimoniu cultural, contribuind la îndeplinirea dezideratelor dezvoltării durabile în domeniul culturii şi anume, prin asigurarea stării de bine şi îmbătrânire activă, învăţare intergeneraţională, prin valorificarea expresiilor contemporane de patrimoniu cultural.

În calitate de partener al Centrului pentru Seniori al Municipiului Bucureşti, Institutul Naţional al Patrimoniului (INP) sprijină iniţiativele şi proiectele din domeniul manifestărilor de patrimoniu cultural. Prin implicarea în acest demers, se respectă recomandările Convenţiei UNESCO privind patrimoniul cultural imaterial adoptată la Paris 2003, respectiv Legea nr. 410/2005, prin care se ia în considerare necesitatea de a stimula conştientizarea, în special în rândul tinerelor generaţii, a importanţei patrimoniului cultural imaterial şi a salvgardării sale, precum şi recunoaşterea rolului inestimabil al patrimoniului cultural imaterial ca factor de apropiere, de schimb şi de înţelegere socială.

Proiectul „Meserii legendare" pune în valoare personalităţi marcante ale Bucureştiului, care au avut pe parcursul întregii lor vieţi un crez inspirat printr-o pasiune transformată în profesie. O credinţă ce dă valoare patrimoniului fiecărei meserii, caracterizate de farmec şi unicitate (tapiţer, ceasornicar, flaşnetar, ipsosar, pălărier, pilot, creator de modă vestimentară, pielar, acordor de piane), care contribuie la patrimoniul naţional cultural.
Meseriile promovate prin intermediul expoziţiei „Meserii Legendare" şi Atelierele Demonstrative de Creaţie organizate în cadrul proiectului sunt relevante şi sunt în acord cu proiectele INP, prin structura Patrimoniul Imaterial şi Cultură Tradiţională, care iniţiază şi derulează astfel de programe privind activităţi de conservare, protejare şi punere în valoare a patrimoniului cultural imaterial.

Întâlnirile din cadrul proiectului ce se desfăşoară începând cu data de 30 martie sunt un model de bune practici pentru promovarea valorilor umane şi profesionale, care se înscriu în strategiile Institutului Naţional al Patrimoniului prin realizarea de cercetări, studii şi expoziţii în domeniul patrimoniului cultural imaterial şi al culturii tradiţionale, inclusiv cel al meşteşugurilor şi meseriilor tradiţionale sau legendare, aşa cum inspirat le-a intitulat Centrul de Seniori al Municipiului Bucureşti.

Prin vizita de documentare la atelierele de creaţie „Pălăria de ieri şi de azi", „Zbor peste timp…", specialiştii noştri vor observa şi analiza colaborarea între generaţii, transmiterea, în special prin intermediul educaţiei formale şi nonformale, a cunoştinţelor, tehnicilor asociate vechilor meserii, care sunt pe cale de a intra în fondul pasiv al practicilor ocupaţionale contemporane.
Institutul Naţional al Patrimoniului îşi exprimă interesul de a continua acest proiect prin organizarea unor ateliere practice deschise celor ce performează meserii legate de patrimoniul cultural imaterial, în cadrul cărora să se realizeze trecerea şi transmiterea savoir-faire-ului către generaţiile tinere.

Schimbul intergeneraţional ar contribui o dată în plus la viabilitatea meşteşugurilor tradiţionale, precum şi la perpetuarea în forme şi cu mijloace neschimbate a unor meserii ce nu ar avea altfel un viitor.
Iar aceste personalităţi ale celor mai interesante meserii ar putea intra în galeria Tezaurelor Umane Vii, dacă vor putea face dovada păstrării, continuării şi mai ales a transmiterii elementelor de patrimoniu pe care le cultivă.
Tezaure Umane Vii a pornit ca o iniţiativă UNESCO pentru salvgardarea, păstrarea şi transmiterea patrimoniului cultural imaterial.

Aceasta vizează creşterea gradului de recunoaştere şi vizibilitate a păstrătorilor şi transmiţătorilor elementelor de patrimoniu cultural imaterial.

Pe parcursulul proiectului „MESERII LEGENDARE" (28 martie - 8 aprilie 2022), în foaierul Sălii de Plen a Senatului României vor avea loc întâlniri ale tinerei generaţii cu protagoniştii acestei expoziţii, cei care au scris istorie în domenii precum aviaţie şi aeronautică, artă plastică, vestimentară şi manufactură.

Aceste întâlniri vor avea loc sub genericul "MESERII LEGENDARE - Ateliere Demonstrative de Creaţie şi Istoria pe scurt a unor Meserii Legendare", după următorul program:

MIERCURI, 30 martie 2022, ORA 9:00
Atelier de Creaţie - manufactură (exemplificarea realizării unor păpuşi şi marionete, dar şi a unei machete din diferite materiale, inclusiv reciclabile)
INVITATĂ: BRÂNDUŞA OANCĂ (62 ani), artist păpuşar

- ORA 11:00
Atelier de Arte Vizuale (prezentarea tehnicii de realizare a portretului, în pictură)
INVITAT: TRAIAN NICA ŢUCKMAN (73 ani), pictor portretist

• LUNI, 4 aprilie 2022, ORA 14:00

Atelier de Artă Vestimentară - "Pălăria de ieri şi de azi" - prezentarea istoriei unuia dintre cele mai cu dichis accesorii - Pălăria şi drumul de la creaţie, confecţionare şi până în vitrinele magazinelor sau în garderoba doamenlor şi domnilor
INVITAŢI: NICOLAE ZDÂRCĂ (92 ani), vestit pălărier şi COSMINA NICULESCU (Fandacsia), designer şi creator de pălării

• MIERCURI, 6 aprilie 2022, ORA 9:00

Atelier de Istorie a Aviaţiei (prezentarea istoriei şi evoluţiei aviaţiei aeronauticii româneşti)
INVITAŢI: Comandor (R) ALEXANDRU POPA (68 ani) pilot de elicopter, scriitor, preşedintele ARPIA - Asociaţia Română pentru Propaganda şi Istoria Aeronauticii, filiala Bucureşti - Otopeni si echipa sa

Protagoniştii expoziţiei:
 ION BOTESCU
(62 ani), cel mai longeviv chelner
OCTAVIAN IONEL BUZĂ(61 ani), meşter tapiţer
GELU CĂLIN (62 ani), şofer de troleibuz
RADU DUMITRU (60 ani), ceasornicar
VASILE ENIŞOR (55 ani), flaşnetar
Comandor VASILE IURAŞCU (90 ani), primul pilot român care a zburat cu elicopterul în 1956
DORINA NEMEŞ (66 ani), conductor de tramvai
IOAN NICOLAU(93 ani), faimos designer vestimentar al anilor ’50, creator al unor jocuri celebre
BRÂNDUŞA OANCĂ (62 ani), artist păpuşar
Comandor (Rtr) ALEXANDRU POPA (68 ani), pilot de elicopter, scriitor, preşedintele ARPIA - Asociaţia Română pentru Propaganda şi Istoria Aeronauticii, filiala Bucureşti -Otopeni
ALEXANDRU PSCHEIDT (76 ani), acordor de piane
MARIA RĂDULESCU (85 ani), meşter ipsosar
Comandor Aviator PETRU TĂMĂŞDAN (95 ani)*, pilot de linie, scriitor, poet
TRAIAN NICA ŢUCKMAN (73 ani), pictor portretist
MARIA VĂTAFU (80 ani) şi IVAN VĂTAFU (87 ani)*, faimoşi specialişti în domeniul pielăriei şi încălţămintei
NICOLAE ZDÂRCĂ (92 ani), pălărier
*din păcate, în 2021, Comandor Aviator PETRU TĂMĂŞDAN şi IVAN VĂTAFU ne-au părăsit pentru totdeauna.


 

Publicul ţintă vizat prin acest proiect sunt în mod special tinerii, care vor vizita şi participa la ateliere demostrative, deoarece dorim să realizăm o punte între generaţii prin punerea laolată a valorilor profesionale ale deceniilor trecute şi percepţiile actualelor generaţii. Acest schimb intergeneraţional constituie o invitaţie într-un demers de descoperire a complexităţii şi în acelaşi timp simplităţii pe care aceste meserii, profesii le-au dat vieţii citadine de odinioară. Totodată, proiectul ar putea servi drept model bun de urmat pentru promovarea valorilor profesionale, într-un context al marilor încercări la nivel social. La confluenţa dintre trecut şi prezent se întâlnesc meserii, profesii care fie au cunoscut schimbări, fie au dispărut. Este o iniţiativă care îşi doreşte să atragă atenţia asupra importanţei de a promova valorile trecutului şi de a le cultiva şi fructifica în contextul actual al marilor schimbări.

Originalitatea expoziţiei rezidă în felul cum construim poveşti, naraţiuni şi interpretări pentru istoriile care nu sunt doar nişte întâmplări, ci experienţe umane, perioade din vieţile celor care au lăsat în urma lor un patrimoniu uman profesional. Reprezentările vizuale realizate prin grafica fotografiilor care prezintă imagini din trecutul şi prezentul protagoniştilor, oferă posibilitatea celor ce vizitează acestă expoziţie să îşi formeze imagini mentale, să contextualizeze, să observe nuanţe şi detalii care ajută la reconstituirea „spiritul epocii", prin punerea în valoare a modului în care aceşti oameni cu har şi-au servit profesia aleasă. Străzile Bucureştilor de odinioară erau traversate de… pantofii eleganţi şi lustruiţi ai domnilor şi de tocurile fine ale doamnelor. Pantofarul zâmbea mulţumit, pe sub mustaţă, de fiecare dată când un client îi trecea pragul, iar lustragiii îmbiau să te aşezi pe scăunelul lor cu trei picioare şi să-i laşi să-ţi cureţe praful de pe încălţăminte. Acordurile flaşnetelor erau întrerupte din când în când de strigătul ascuţit al sacagiului care invada "odăile" oraşului. Meşteşugurile aflate la mare căutare în urmă cu decenii sunt astăzi pe cale de dispariţie. Unele au murit deja, cu tot cu nume şi istorie. Au dispărut clienţii, atraşi de nou şi schimbare, de alte obiceiuri şi nevoi, au dispărut şi meşterii care au închis uşile atelierelor, au tras storurile ori s-au stins de bătrâneţe, luând cu ei secretele meseriei. Pentru că nu au mai avut cui să le împărtăşească. Nici măcar copiilor sau nepoţilor… O intrare pe care scrie "Pălărier", "Pantofar", "Blănar" sau "Ceasornicar" nu mai sare în ochi nimănui. Aceşti oameni, meseriile lor au intrat în negura uitării mai ales în marea metropolă a Bucureştilor. În acest context, am creat această expoziţie, originală prin contextul ei editorial.

 

Au consemnat dr.. Corina Mihăescu, coordonator Direcţie Patrimoniu Imaterial şi Cultură Tradiţională şi dr. Dorina Onica, şef Secţie Cercetare Aplicată şi Promovare.

© Fotografiile au fost realizate de CSMB

Read 2786 times