SHARE

Noutăți

ÎNCEP ÎNSCRIERILE PENTRU ŞCOALA DE VARĂ DE LA CETATEA (L)IBIDA! Şcoală de vară dedicată cercetării şi conservării primare a zidăriilor antice

Rate this item
(4 votes)

ÎNCEP ÎNSCRIERILE PENTRU ŞCOALA DE VARĂ DE LA CETATEA (L)IBIDA!
Şcoală de vară dedicată cercetării şi conservării primare a zidăriilor antice

 

 

Unde Slava Rusă, Tulcea
   
Când 05 - 18 septembrie 2022
   
Despre cetatea (L)Ibida Situl Slava Rusă - (L)Ibida este un sit arheologic complex, cu vestigii ce datează din paleolitic până în perioada medievală, cele mai importante şi spectaculoase fiind monumentele de perioadă romană târzie/romano-bizantină: cetatea, monumentul funerar romano-bizantin, complexul monastic paleocreştin. Cetatea (L)Ibida constituie un veritabil sistem defensiv, nemaiîntâlnit altundeva în provincia Scythia, alcătuit din polis (L)Ibida - cu o suprafaţă de 24 de ha, fortificaţia de pe dealul Harada (3,5 ha) şi turnul de observaţie. Monumentele dezvelite pe parcursul a 20 de ani de cercetare sistematică impresionează atât specialistul - arheolog sau arhitect - prin soluţiile constructive dezvoltate, cât şi vizitatorul - prin măreţia şi frumuseţea zidurilor, conservate pe cca. 3 m înălţime.
   
Cine poate participa Şcoala de vară dedicată cercetării şi conservării primare a cetăţii (L)Ibida se adresează atât studenţilor şi tinerilor profesionişti cu activitate în domenii precum arheologie, arhitectură, restaurare, patrimoniu cultural, istorie şi antropologie şi specialiştilor şi funcţionarilor din instituţiile implicate direct în activitatea de protejare a patrimoniului cultural dar şi pasionaţilor de cultură şi patrimoniu.
   
De ce să participi Scopul intervenţiei din cadrul şcolii este conservarea primară a zonelor expuse în urma cercetării arheologice şi cercetarea cavoului romano bizantin în vederea realizării proiectului de restaurare. Vei participa astfel la o etapă extrem de importantă a activităţii de cercetare arheologică, anume conservarea primară şi vei înţelege care sunt paşii de urmat pentru realizarea unui proiect de intervenţie de conservare-restaurare. Vei înţelege importanţa abordării interdisciplinare a unor intervenţii şi cercetări de acest tip.
   
Ce vei învăţa Vei avea ocazia să te întorci în timp, în diverse epoci istorice ale locuirii umane pe valea Slavelor pentru a cunoaşte o zonă atât de complexă din punct de vedere al patrimoniului natural, cultural, ecleziastic; îţi vei însuşi informaţii legate de materiale de construcţie minerale, factorii care influenţează starea lor de conservare şi vei învăţa să recunoşti tipuri de degradări specifice. Vei afla care sunt operaţiunile de primă necesitate care să asigure conservarea unui parament istoric şi ce trebuie să urmăreşti atunci când faci acest tip de intervenţii. Vei interacţiona cu specialişti în domeniu, vei cunoaşte alte persoane interesate de protejarea patrimoniului, vei putea fi şi tu unul dintre cei care va putea spune cândva, cu mândrie: „Şi eu am trecut pe la (L)Ibida".
   
Ateliere şi
invitaţi
Şcoala de vară propune mai multe ateliere interdisciplinare de conservare primară a zidăriilor şi de realizare de proiecte de intervenţie în mai multe zone ale cetăţii.
Atelierul de conservare primară
Lucrările desfăşurate pe parcursul a două săptămâni se vor concentra asupra unor zone din zidul de incintă - Curtina G, Turnul 7, Turnul 8, Turnul 10, zone care prezintă un interes deosebit datorită tehnicilor de zidărie ce se evidenţiază prin aspectul asizelor de piatră şi cărămidă şi al mortarelor de rostuire care păstrează amprentele aplicării acestora din secolele IV-VI.
În cazul intervenţiilor de conservare, indiferent că este vorba despre intervenţii de urgenţă, conservare primară sau intervenţii cu rol profilactic, este necesară o abordare interdisciplinară. Echipa compusă din arheologi şi arhitecţi va primi ajutorul restauratorilor specializaţi pe componente litice, pe suprafeţe murale, al geologilor şi mineralogilor.
Introducerea în contextul istoric şi arheologic va fi făcută de dr. Mihaela Iacob şi dr. Dorel Paraschiv, coordonatorii ştiinţifici ai cercetării sistematice derulate din 2001 la (L)Ibida.
Sub îndrumarea lectorilor atelierului, restaurator Veronica Burtea, restaurator Mioara Samoilă, restaurator Ana Chiricuţă, se vor realiza intervenţii de conservare primară a paramentului, acestea cuprinzând consolidări prin ancorări, asigurări şi injectare cu mortare specifice ale mortarului de zidărie, de rosturi, ale cărămizilor şi pietrei, chituiri, reamplasarea elementelor căzute înapoi la locul de origine cu toate operaţiunile premergătoare acestor intervenţii cum ar fi: pregătirea agregatelor, pregătirea mortarului, îndepărtarea vegetaţiei invazive. Specialiştii invitaţi, restauratorii Călin Bârzu şi Doru Dumitrescu, specializaţi în conservarea şi restaurarea suprafeţelor murale şi litice vor face prezentări şi demonstraţii de intervenţii specifice pentru consolidarea zidăriilor de piatră şi cărămidă.
În prima etapă vor fi analizate la nivel macroscopic suprafeţele pe care se va interveni: se vor analiza atât tehnicile de construcţie cât şi particularităţile materialelor constitutive. Analizele mineralogice şi structurale ale mortarelor şi ale rocilor care compun paramentul sunt realizate de ing. geolog Dr. Anca Luca şi urmăresc stabilirea compoziţiei, a proporţiei liant-agregat şi determinarea caracteristicilor fizico-mecanice ale materialelor. În urma interpretării rezultatelor analizelor se vor elabora reţete de mortar compatibile cu mortarele originare în vederea ancorării acestora. Doamna Anca Luca va susţine prezentări şi vor avea loc discuţii in situ pentru înţelegerea caracteristicilor materialelor originare.

Atelierul de proiectare
Pe parcursul unei săptămâni* se va organiza un atelier de cercetare in situ, a elementelor componente ale ansamblului cavoului romano-bizantin din cadrul sitului arheologic de la Ibida, sub îndrumarea conf. Dr. arhitect Ştefan Bâlici, specialist în domeniul protejării monumentelor istorice şi Mioara Samoilă restaurator specialist piatră şi pictură murală.
O etapă importantă a activităţii de conservare şi restaurare a monumentelor istorice din punct de vedere funcţional şi artistic, o constitute activitatea de cercetare preliminară şi pregătire documentare ante-execuţie.
Se vor realiza măsurători cantitative, determinări şi măsurători ai factorilor de degradare, identificarea elementelor componente, realizarea releveul geometric şi cel al degradărilor, documentare fotografică, întocmirea documentaţiei scrise, grafice şi fotografice.
Cu această ocazie, se va înţelege importanţa abordării din punct de vedere interdisciplinar a metodelor de cercetare necesare propunerii unui plan de intervenţii şi elaborării unui proiect de conservare-restaurare. Vor avea loc prezentări şi discuţii susţinute de lectorii atelierului care vor completa lucrul in situ.
*Atelierul de proiectare va avea două părţi, una de o săptămână in situ (12-17.09.2022) şi o a doua în care vor avea loc întâlniri online între lectori şi participanţi pentru finalizarea proiectului.

Tehnici de documentare fotografică şi fotogrammetrică vor fi prezentate, împreună cu demonstraţii practice, de către Marius Streinu şi Oana Borlean, istorici ai secţiei Documentare muzeală şi arheologică din cadrul Direcţiei Patrimoniu Digital a Institutului Naţional al Patrimoniului. Mădălina Dediu şi Meşteriuc Ştefania, restauratori ai Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan" vor susţine o prezentare despre prelevarea in situ a ceramicii în stare avansată de degradare.
   
Parteneri Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion" Tulcea,
Asociaţia Ibida, Institutul de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului
   
Cum te poţi înscrie Trimite un e-mail la Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea. care să conţină:  
● un CV şi
● o scrisoare de intenţie în care detaliezi de ce doreşti să participi şi la care atelier vrei să te înscrii. Vei primi un răspuns în perioada 1-3 septembrie 2021.
● ultima diplomă de studii în format scanat *
● cartea de identitate în format scanat *
*Ultima diplomă de studii şi cartea de identitate ne sunt necesare în vederea întocmirii contractelor de voluntariat.
   
Termen limită Înscrierile se fac până la data de 31 august 2022 (inclusiv).
   
Cheltuieli şi condiţii de participare Nu există taxă de participare la şcoala de vară.
● Organizatorii şi partenerii asigură cazarea, mesele (mic dejun, prânz şi cină), echipamentele de studiu, de lucru şi de protecţie.
● Costurile deplasării la şi de la Slava Rusă vor fi suportate de participanţi.
   
Dacă ai întrebări Pentru întrebări suplimentare şi nelămuriri, răspundem la adresa de e-mail Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea. (în cel mai scurt timp posibil).



Lectori şi invitaţ
i

 

Mihaela Iacob
cercetător arheologie romană

Mihaela Iacob este, în prezent, consilier la Ministerul Culturii şi şi, de asemenea, cercetător în specializarea arheologie romană în cadrul Departamentului Natură, cultură şi societate al ISACCL. Este doctor cum laudae al Universităţii „Al. I. Cuza" Iaşi, cu tema Monetării din provincia Moesia Inferior: Istros, Tomis, Callatis (2004). A beneficiat de stagii de documentare şi formare profesională la Istanbul, Bologna, Roma, Cambridge, Paris. Specialistă în arheologie romană şi numismatică greco-romană, a participat la cercetări arheologice pe şantierele Orgame / Argamum - Jurilovca (responsabil ştiinţific pentru Sectorul Extra Muros (din 1995), (L)Ibida - Slava Rusă (responsabil ştiinţific în perioada 2001-2018, co-director al programului de cercetare româno-italian (L)Ibida. Una città romana ai confini dell’Impero, din 2013, Noviodunum - Isaccea, Beroe - Ostrov, Milet (Turcia) etc. Temele de cercetare se referă la relaţia polis - territorium în Moesia Inferior/Scythia, monetăria de tip provincial roman în Moesia Inferior, circulaţia monetară în provincia Scythia. Este autoarea a 4 monografii (2 în colaborare), peste 50 de studii şi articole, 53 de rapoarte de săpătură; a coordonat 2 cataloage de expoziţie şi 2 volume colective (în colab.). A fost membru în diverse proiecte naţionale şi internaţionale, a coordonat şi coordonează proiecte de cercetare în domeniul arheologiei şi valorificării patrimoniului arheologic al Dobrogei (https://independent.academia.edu/MihaelaIacob).

 

Dorel Paraschiv
specialist arheologie romană

Dorel Paraschiv este doctor în istorie (2005) al Universităţii „Al. I. Cuza" Iaşi şi specialist în arheologie romană; din 2018 ocupă funcţia de cercetător ştiinţific I la Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion" Tulcea. A desfăşurat şi desfăşoară cercetări arheologice pe şantierele (L)Ibida - Slava Rusă, Orgame / Argamum - Jurilovca, Beroe - Ostrov, Niculiţel, Poşta etc. A redactat două monografii, 50 de studii şi articole, 53 de rapoarte de săpătură, 17 recenzii etc. A participat la numeroase simpozioane, sesiuni ştiinţifice şi congrese în ţară şi străinătate pe teme de arheologie romană şi ceramologie. Teza de doctorat, Amfore romane si romano-bizantine în zona Dunării de Jos (sec. I - VII p. Chr.), Editura Fundaţiei Axis, Iasi 2006, 256 p. constituie o lucrare de referinţă pentru toţi cei care studiază ceramica romană din Dobrogea.

 

Ana Irina Chiricuţă
restaurator componente artistice
Ana Irina Chiricuţă a absolvit Universitatea Naţională de Arte Bucureşti, licenţă şi master, în cadrul departamentului de Conservare-Restaurare. Şi-a desfăşurat activitatea pe şantiere coordonate de experţi MC, a fost bursier şi colaborator al Fundaţiei Pro Patrimonio, unde, pe lângă activităţi de restaurare a bisericilor din lemn, a coordonat in situ, alături de restaurator Dan Mohanu, intervenţiile la pictura murală a bisericii de lemn din Urşi, Vâlcea. Proiectul de conservare a bisericii, coordonat de Fundaţia Pro Patrimonio, a primit în primăvara anului 2021 premiul Europa Nostra. De-a lungul timpului, Ana a participat la organizarea de expoziţii, workshopuri, coordonare acţiuni de voluntariat şi prezentări care au presupus comunicare interdisciplinară dar şi interacţiunea cu beneficiarii patrimoniului din comunităţile locale. În prezent, lucrează în cadrul Institutului Naţional al Patrimoniului ca cercetător ştiinţific în cadrul unui proiect naţional de cercetare şi a coordonat în anii 2020 - 2021, atelierele de „Tencuieli şi mortare" şi „Conservare preventivă" în cadrul Şcolii de vară de la Conacul Cantacuzino-Paşcanu Cepleniţa.


Dumitrescu Dumitru Augustin
restaurator componente artistice - piatră şi pictură murală

Absolvent al studiilor de licenţă şi masterat - specializare restaurare pictură murală, restaurator atestat în domeniul restaurării picturii murale, cu experienţă acumulată lucrând şi coordonând şantiere de restaurare a picturilor murale a unor monumente de inestimabilă valoare (între care monumente UNESCO) sub coordonarea unor specialişti de marcă ai domeniului. În ultimii ani a coordonat şi lucrat în echipe de restaurare piatră, tencuieli istorice, stucaturi, monumente arheologice şi proiectare a intervenţiilor de restaurare. Printre lucrări se numără: bisericile mănăstirilor Arbore, Sfântul Ioan cel Nou din Suceava, Suceviţa, Moldoviţa, Voroneţ, Dragomirna, Brâncoveni (Olt), Hurezi, catedrala din Chartres, Biserica Neagră din Braşov, ruinele podului lui Apolodor din Damasc din Drobeta Turnu Severin şi altele.

 

Călin Bârzu
restaurator componente artistice - piatră şi pictură murală

Lucrează în restaurare pictură murală apoi restaurare piatră la diferite monumente din ţara şi străinătate ca restaurator şi ca şef de proiect. Urmează cursul ICCROM de restaurare a pietrei de la Veneţia. Asistent universitar la catedra de restaurare a operei de artă din cadrul Universităţii Naţionale de Arte Bucureşti între 2010-2015. Elaborează proiecte de restaurare şi coordonează şantiere de restaurare. Printre lucrările pe care le-a coordonat se numără: restaurarea ruinelor Podului lui Traian (103-105), Drobeta Turnu Severin; restaurarea elementelor litice ale bisericii Mănăstirii Berislăveşti, jud. Vâlcea. .ec. XVIII; restaurarea elementelor litice şi ale panourilor sgraffito ale faţadei Rectoratului Universităţii Transilvania din Braşov, sec. XIX; restaurarea Porticului Bancii de Comert Exterior - Blocul Rosenthal - cal. Victoriei, Bucuresti; Muzeul Naţional de Artă al României- restaurarea Scaunului lui Constantin Brâncuşi- replică a scaunelor ansamblului de la Târgu Jiu; Restaurarea altarelor din marmură, Catedrala Sf. Iosif - Bucureşti.

 

Veronica Burtea
restaurator componente artistice - piatră
Absolventă a secţiei Conservare-Restaurare a Universităţii de Arte din Bucureşti, licenţă şi master, restaurator atestat în domeniul conservare-restaurare decoraţii în piatră, stucatură şi ceramică. Susţine prezentări cu diverse subiecte din domeniul restaurării la sesiuni de comunicare organizate de Ministerului Culturii - Direcţia Monumentelor Istorice şi Arheologice, Universitatea Naţională de Arte, Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Guşti" din Bucureşti, YOCOCU - Youth în conservation of cultural heritage, Palermo (Italia), participă la elaborarea a numeroase proiecte de restaurare şi coordonează şantiere de restaurare.
Îşi desfăşoară activitatea pe numeroase şantiere la monumente de prim rang din patrimoniul românesc, clasate în lista monumentelor istorice. Unul dintre ele este Cetatea Callatis, Mangalia. Printre alte lucrări se numără clădiri civile şi ecleziastice: Palatul de Justiţie, Bucureşti; Banca Naţională a României, Bucureşti; Mănăstirea Stelea, Târgovişte; Grand Hotel Du Boulevard, Bucureşti; Biserica Episcopală, Curtea de Argeş; Biserica „Stavropoleos"; Templul Coral din Bucureşti; Templul Unirea Sfânta din Bucureşti; Biserica Rusă, Bucureşti; Castelul Bran; Banca Marmorosch Blank&Co Bucureşti; Casa Macca, Bucureşti.
   
Mioara Samoilă
restaurator componente artistice piatră şi pictură murală

Restaurator atestat MC în domeniile pictură murală şi piatră, absolventă a secţiei de Conservare şi Restaurare a Operei de Artă din cadrul Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti - specializare restaurare pictură murală. Evoluţia sa profesională, susţinută pe o perioadă îndelungată, s-a desfăşurat în cadrul şantierelor de restaurare componente artistice aparţinând unor monumente istorice cum ar fi: Biserica Episcopală - Curtea de Argeş, Catedrala Patriarhală, Palatul Patriarhiei, Grand Hotel du Boulevard (Bucureşti), Biserica „Stavropoleos", Templul Coral din Bucureşti, Templul Unirea Sfânta din Bucureşti, Facultatea de Drept, aripa Vasile Pârvan (Bucureşti), Biserica Rusă, „Sf. Nicolae" (Bucureşti), Portal intrare, zona access castel Bran, Banca Marmorosch Blank&Co, Sinagoga din Cetate din Timişoara, Casa Macca (Bucureşti), parcurgând întreaga gamă de operaţiuni ce definesc domeniul conservării elementelor decorative, ce converg în aceste ansambluri complexe: pictură murală, piatră, stucatură, teracotă, ceramică glazurată, lemn policrom, etc,. Pe tot acest parcurs a elaborat proiecte tehnice de restaurare şi expertize la multe dintre monumentele abordate. În prezent, lucrează la Institutului Naţional al Patrimoniului ca restaurator în cadrul Atelierului de Proiectare.

 

Marius Streinu
arheolog dr.

Doctor în istorie clasică şi arheolog cu experienţă, specializat în epocile greacă şi romană. În prezent este şeful secţiei Documentare muzeală şi arheologică din cadrul Direcţiei Patrimoniu Digital a Institutului Naţional al Patrimoniului. Se ocupă cu coordonarea activităţilor de documentare şi dezvoltare de baze de date de evidenţă a patrimoniului mobil şi arheologic şi este specialist în fotogrammetrie aeriană. Se ocupă de evidenţa spaţială a siturilor şi monumentelor arheologice şi documentează şi actualizează Repertoriul Arheologic Naţional.

 

Oana Borlean
istoric
Doctorandă a Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti, specializată în GIS. Interesată de conservarea digitală a bunurilor culturale, are experienţă în crearea de modele 3D prin fotogrammetrie şi în cercetarea prin imagistică RTI. Se ocupă de evidenţa spaţială a siturilor şi monumentelor arheologice şi documentează şi actualizează Repertoriul Arheologic Naţional în cadrul secţiei Documentare muzeală şi arheologică din cadrul Direcţiei Patrimoniu Digital a Institutului Naţional al Patrimoniului.

 

ibida

Zidul de incintă al cetăţii (L)Ibida © Mihaela Iacob

Read 3373 times