SHARE

Noutăți

Conferința și dezbaterea „PROTECȚIA PATRIMONIULUI ARHEOLOGIC – PROBLEME ȘI CERINȚE SPECIFICE” 21 septembrie 2018 - Tulcea

Rate this item
(1 Vote)

Conferința și dezbaterea „PROTECȚIA PATRIMONIULUI ARHEOLOGIC – PROBLEME ȘI CERINȚE SPECIFICE” 21 septembrie 2018 - Tulcea

 

 

Comunicat de presă

București, 12 septembrie 2018

 

Institutul Național al Patrimoniului organizează conferința și dezbaterea „Protecția patrimoniului arheologic – probleme și cerințe specifice”, parte din proiectul PATRIMONIUL ROMÂNESC LA 100 DE ANI DUPĂ MAREA UNIRE. Valori naționale - Valori europene și se încadrează în seria acțiunilor derulate de Institutul Național al Patrimoniului dedicate Anului European al Patrimoniului Cultural. Evenimentul este cofinanțat prin programul Centenarul României (1918 – 2018) și al Primului Război Mondial de Ministerul Culturii și Identității Naționale și este organizat cu susținerea Reprezentanței Comisiei Europene în România, a Direcției Județene pentru Cultură Tulcea și a Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea.

 

Date utile:

ICEM – Casa Avramide, Strada Progresului, nr. 32, Tulcea

21 septembrie 2018, ora 10:00

 

Participarea este gratuită pe baza înscrierii, prin trimiterea unui e-mail de solicitare pe adresa Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea..

 

Conferința și dezbaterea „Protecția patrimoniului arheologic – probleme și cerințe specifice” propune trei teme principale, toate concentrându-se pe cadrul prezent și viitor al cercetărilor arheologice și al intervențiilor efectuate in situ. Temele alese sunt Arheologia și viitorul orașelor românești, Arheologia subacvatică din România și Ruina arheologică. Specific și moduri de abordare. Prezentările vor urmări să evidențieze probleme ale sectorului, atât în ceea ce privește încadrarea teoretică, cât și în perspectiva acțiunii practice sau vor prezenta studii de caz relevante, conturând astfel terenul dezbaterilor. Masa rotundă, care va implica și publicul, va urmări problemele și temele identificate de vorbitori, într-o perspectivă aplicată, îndreptată către conturarea de soluții și căi de urmat.

 

Partea I. Prezentări

 

* Arheologia și viitorul orașelor românești

Patrimoniul arheologic devine, odată recuperat prin cercetare arheologică și expus către publicul larg, un element cheie al strategiilor de dezvoltare urbanistică și teritorială, economico-socială, turistică, și în general de dezvoltare durabilă, la nivel național și local. Dar atunci când cercetarea arheologică este eludată sau minimalizată, beneficiile potențiale ale acestui tip de patrimoniu sunt ratate, iar protejarea sa optimă este imposibilă. În cazul arheologiei urbane, presiunile și mecanismele de eludare sunt mai intense și active, generând pierderi, atât în orizontul fizic, al vestigiilor – rase cu buldozerele, cât și în al cunoașterii și recunoașterii valorilor acestor vestigii. Fiecare nouă distrugere reprezintă și o nouă șansă ratată de a aduce în atenția locuitorilor orașelor istoria, prezentă prin mărturii concrete și evocatoare. Activarea dimensiunii formative și educative a vestigiilor arheologice este ratată.

Tema urmărește, prin studii de caz și expuneri teoretice, să identifice – puținele – succese, pentru a extrage îndreptări către modalități viabile de gestionare și valorizare a patrimoniului, modalități de revitalizare locală, în contextul românesc actual.

 

* Arheologia subacvatică în România

Marea Neagră, prin legătura prin Strâmtori cu Marea Mediterană, din bazinul căreia face parte de altfel arealul pontic, și prin intermediul Dunării către Occident, a fost un mijloc de conectare milenară a civilizațiilor de pe trei continente. Astăzi, prin siturile arheologice litorale și submerse, Marea Neagră contribuie la patrimoniul României cu vestigii dintre cele mai importante, ilustrative pentru varietatea influențelor și interacțiunilor, deosebit de interesante prin valoarea sintezelor politice, economice și culturale, alcătuitoare ale peisajului istoric maritim actual.

 

Prezentările sunt încurajate să exploreze o temă stringentă, aceea a strategiilor de cercetare și protejare a patrimoniului arheologic subacvatic, în corelare cu planurile de dezvoltare și amenajare a litoralului românesc și a investițiilor preconizate, cu atât mai mult cu cât cercetarea patrimoniului arheologic subacvatic, al așezărilor de coastă, porturilor și epavelor este cvasiinexistentă în România. Dezbaterile teoretice vor analiza cadrul legislativ actual privitor la patrimoniul arheologic subacvatic, urmărind trasarea de recomandări în vederea valorificării acestuia.

 

* Ruina arheologică. Specific și moduri de abordare

Caracteristicile ruinei arheologice – în special natura fragmentară și ne-explicită, alături de fragilitate – necesită pregătire specifică a celor care intervin și o metodologie adaptată. Aceste particularități sunt rareori prezente, cel mai frecvent sunt chiar absente în majoritatea intervențiilor recente asupra siturilor arheologice din România. Care sunt cauzele eșecurilor, unele răsunătoare, ale numeroaselor intervenții recente asupra acestei specii aparte de patrimoniu arhitectural? Studiile de caz – intervenții reușite de restaurare și punere în valoare a unor ruine arheologice – și expunerile teoretice și metodologice vor oferi calea către formularea unor răspunsuri.

 

Un studiu de caz care va suscita interesul actual este cel al dosarului Frontierei Imperiului Roman, atât din perspectiva stadiului cercetării, cât și din aceea a situației reale a monumentelor repertoriate pe traseul limesului dunăreano-maritim românesc și a necesităților de conservare, restaurare și punere în valoare.

 

Complementară conservării și la fel de importantă este interpretarea, cu subiectele asociate – prezentare, accesibilizare intelectuală – și cu instrumentele actuale, precum rolul mass-media și al formatelor digitale de prezentare și implicarea acestora în patrimoniul arheologic, realitatea augmentată, implicarea instituțiilor în programe de educare a publicului.

 

Partea a II-a. Masa rotundă

 

Ideile, problemele și soluțiile indicate în comunicările științifice vor face obiectul dezbaterii în cadrul mesei rotunde, unde specialiștii și publicul vor fi invitați să contribuie cu clarificări și propuneri, într-o perspectivă aplicată. Cercetarea arheologică, conservarea și restaurarea ruinei arheologice, managementul siturilor arheologice, cadrul legislativ actual vor fi avute în vedere pentru formularea de recomandări, inclusiv de amendare și completare a instrumentelor legislative și normative, în perspectiva proiectului de codificare recent relansat.

Evenimentul va reuni reprezentanți instituționali, arheologi, muzeografi, arhitecți restauratori, manageri de patrimoniu și, în general, profesioniști ai patrimoniului cultural.

Pentru informații despre Anul European al Patrimoniului European în România și despre seria de dezbateri profesionale organizate de INP în acest cadru, urmăriți situl web al programului: anuleuropean.patrimoniu.gov.ro.

 

Context:

Institutul Național al Patrimoniului este coordonatorul național al Anului European al Patrimoniului Cultural, acțiune a Comisiei Europene și a Parlamentului European. Proiectul PATRIMONIUL ROMÂNESC LA 100 DE ANI DUPĂ MAREA UNIRE. Valori naționale. Valori europene este dedicat acestei acțiuni.

 

Anul European al Patrimoniului Cultural întrunește sinergii în vederea creșterii importanței patrimoniului prin valorile europene și a istoriei Europei. Sfârșitul Primului Război Mondial a reprezentat constituirea sau reorganizarea mai multor state europene, astfel că Centenarul este sărbătorit în diferite forme în România, Țările Baltice, Polonia, Cehia și Slovacia. În evoluția patrimoniului pe parcursul celor 100 de ani, pe lângă sărbătoarea națională, este important a concluziona asupra stadiului actual al patrimoniului imobil și mobil și a determina potențiale direcții de protecție a acestuia.

 

În acest context, Institutul Național al Patrimoniului propune o serie de dezbateri aplicate, reunite sub titlul PATRIMONIUL ROMÂNESC LA 100 DE ANI DUPĂ MAREA UNIRE. Valori naționale - Valori europene. Temele abordate sunt: protecția patrimoniului arheologic, peisaj cultural, calitate în restaurare, recuperarea patrimoniului industrial, patrimoniul imaterial, patrimoniul digital. Încheierea Anului European al Patrimoniului Cultural în România va fi marcată prin Forumul național al inițiativelor, acțiunilor și proiectelor care s-au desfășurat sub egida acțiunii Comisiei Europene și a Parlamentului European. Mai multe informații despre program sunt disponibile pe anuleuropean.patrimoniu.gov.ro.

Read 157 times