SHARE

Noutăți

Restart pentru Conacul Marghiloman

Rate this item
(2 votes)

Restart pentru Conacul Marghiloman
Proiectul pentru restaurarea şi punerea în valoare a Conacului Marghiloman porneşte cu implicarea comunităţii locale din Hagieşti


Urmează 3 ani şi jumătate de consultări, proiecte educaţionale şi culturale, lucrări de restaurare şi de punere în valoare

Institutul Naţional al Patrimoniului (INP), în calitate pe promotor de proiect, alături de partenerii săi, Asociaţia Sonoro, Asociaţia Moara de Hârtie şi Colegiul Universitar pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Norvegia anunţă startul proiectului
Restaurarea şi punerea în valoare a Conacului Marghiloman,în valoare totală de aproximativ 2,2 milioane de euro. Proiectul este câştigător al unei finanţări nerambursabile în valoare de 9.431.069.42 lei, obţinută în cadrul Programului RO-CULTURA - Apelul Restaurarea şi revitalizarea monumentelorIstorice, finanţat prin Granturile SEE 2014-2021.

Conacul Marghiloman - monument istoric de importanţă naţională, înregistrat cu codul IL-II-m-A-14131 în Lista Monumentelor Istorice, aflat în proprietatea Ministerului Culturii şi administrat de Institutul Naţional al Patrimoniului - este situat în satul Hagieşti, comuna Sineşti, judeţul Ialomiţa, la 35 km de Bucureşti şi aşteaptă de ceva vreme finanţarea necesară pentru finalizarea restaurării şi punerea în valoare. Cu implicarea specialiştilor, a partenerilor şi a comunităţii locale, viitorul Centru cultural şi educaţional de la Conacul Marghiloman va aduce beneficii pe termen lung întregii regiuni.

„Urmează 42 de luni de proiect (octombrie 2020 - aprilie 2024) în care decidenţii şi locuitorii comunei Sineşti şi ai împrejurimilor vor juca un rol la fel de important în viitorul proiectului de restaurare şi al Centrului cultural pe care-l va găzdui precum însuși Conacul şi specialiştii care-l vor readuce la viaţă. Am propus acest proiect amplu în cadrul competiţiei RO-CULTURA pornind de la o serie de nevoi concrete - educaţie, formare continuă, regăsirea şi valorificarea unui specific local - evidenţiate în urma consultării comunităţii de la Hagieşti şi ne bucurăm că ele au fost validate de finanţator"
declară Ştefan Bâlici, directorul Institutului Naţional al Patrimoniului.

Aşadar, dincolo de lucrările de restaurare şi punere în funcţiune a unui obiectiv cultural şi istoric valoros şi recuperarea unei moşteniri arhitecturale şi culturale uitate, obiectivul specific al proiectului este impulsionarea dezvoltării comunitare locale şi implicarea comunităţii în valorificarea patrimoniului.

Proiectul prevede, astfel, o importantă componentă educaţională, de facilitare comunitară şi de consultare desfăşurată, în paralel cu lucrările de restaurare, cu implicarea partenerilor Asociaţia Sonoro, Asociaţia Moara de Hârtie, Colegiul pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Norvegia dar mai ales a autorităţilor locale, a şcolii şi a membrilor comunităţii. Dintre activităţile la nivelul comunităţii locale din Hagieşti şi din împrejurimi prevăzute pentru primele 12 luni de proiect menţionăm atelierele de consultare şi formare tematice - adresate atât elevilor şi tinerilor, cât şi vârstnicilor -, atelierele de educaţie non-formală, componenta de formare pentru profesori precum şi începerea documentării identităţii culturale a locului, ce-şi va găsi un promotor în viitorul Centru cultural Marghiloman de la conac.

Pentru desfăşurarea acestor activităţi şi asigurarea unui impact local semnificativ, beneficiem de contribuţia partenerilor proiectului: Asociaţia Moara de Hârtie (dezvoltare comunitară prin educaţie şi stimularea creaţiei şi meşteşugurilor locale), Asociaţia Sonoro (ateliere de educaţie muzicală, concerte şi produse pentru turism cultural), respectiv partenerul norvegian, Høgskulen for landbruk og bygdeutvikling/ Colegiul universitar pentru agricultură şi dezvoltare rurală (HLB), pentru identificarea acelor soluţii prin care planul de valorificare a monumentului istoric va contribui la dezvoltarea sustenabilă a zonei.

„Sperăm ca restaurarea şi refuncţionalizarea conacului - cu programul de activităţi prevăzute şi implicarea autorităţilor şi a comunităţii - să devină o reală sursă de mândrie locală şi de dezvoltare, nu doar pentru Hagieşti, Sineşti şi judeţul Ialomiţa, ci pentru toată regiunea aceasta rămasă în mod nedrept una dintre cele mai slab dezvoltate turistic şi economic din ţară" adaugă Ştefan Bâlici.

Strict în ce priveşte restaurarea conacului, în perioada imediat următoare, va urma elaborarea documentaţiilor tehnico-economice la faza DTAC, (documentaţie tehnică pentru obţinerea autorizaţiei de Construcţie), urmând ca la începutul anului următor să fie definitivate documentaţiile la faza PT+DE (proiect tehnic si detalii de execuţie). Pentru începerea lucrărilor de execuţie, începând cu luna a 5 (februarie 2021), va fi lansată procedura de licitaţie publică. După încheierea acesteia, vor fi demarate lucrările de execuţie, prevăzute să înceapă în luna 7-8 de implementare a proiectului (aprilie-mai 2021).

Restaurarea conacului Marghiloman de la Hagieşti, Ialomiţa, va pune pe harta regiunii un centru cultural şi educaţional complet funcţional, ce va putea găzdui concerte, conferinţe, ateliere, expoziţii şi alte tipuri de evenimente educaţionale, consultative şi recreaţionale, indicate drept importante şi organizate în colaborare cu comunitatea locală şi cu organizaţiile de cultură publice şi private din judeţul Ialomiţa şi nu numai. Miza proiectului este, pe de o parte, integrarea Conacului Marghiloman şi a Hagieştilor în circuitele turistice şi economice regionale şi, pe de altă parte, crearea unui model de bună practică în domeniul managementului patrimoniului cultural şi demonstrarea relevanţei şi a potenţialului monumentului istoric pentru dezvoltarea locală şi regională.

Despre Conacul Marghiloman şi moşia de la Hagieşti
De-a lungul timpului moşia Hagieşti a purtat mai multe denumiri. O carte de hotărnicie datată în 1779 numele de Drăceşti, iar în documentele secolului al XIX-lea apare numele Agieşti sau Agieştii. În 1634 proprietarii moşiei erau vistierul Dumitru Dudescu şi fiul său Radu, proprietatea rămânând în posesia familiei până la mijlocul secolului al XIX-lea când va ajunge în proprietatea lui Ioan Cătuneanu. Probleme financiare l-au făcut pe acesta să vândă repede moşia (1855), care va ajunge în posesia maiorul Mişa Anastasievici. Acesta o va stăpâni în 1880 când va fi cumpărată de Ion (Iancu) Marghiloman, iar după moartea acestuia va intra în proprietatea fiului, Mihail Marghiloman. După decesul lui Mihail, în 1923, toată averea intră în posesia soţiei Suzana Lévé Marghiloman, iar în 1945, odată cu instalarea regimului comunist, proprietatea va intra în posesia statului care va amenaja în conacul familiei un post de jandarmi, biroul şi casa notarului. În perioada comunistă aici a mai funcţionat o şcoală de tractorişti şi sediul Cooperativei Agricole de Producţie. După 1990 conacul şi o suprafaţă de teren de 2025 mp a intrat în folosinţa Bibliotecii Naţionale a României, pentru ca la sfârşitul anului să intre în administrarea Direcţia Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice (DMASI), antecesorul Institutului Naţional al Patrimoniului (INP).
Analiza propriu-zisă a conacului dezvăluie patru mari etape constructive. Prima dintre ele e pivniţa, care după toate probabilităţile a fost ridicată de reprezentanţii familiei Dudescu, în prima jumătate a secolului al XVII-lea. O a doua etapă constructivă semnificativă pare să corespundă secolului al XVIII-lea când pe laturile de est şi sud ale vechii locuinţe au fost adăugate mai multe încăperi. Cea de-a treia etapă corespunde sfârşitul secolului al XIX-lea, când Ion (Iancu) Marghiloman repară biserica şi reface conacul. Anul finalizării intervenţiilor asupra conacului este 1887, dată înscrisă în pardoseala din mozaic din dreptul intrării principale.


O ultimă etapă este situată la începutul anilor ’90 când asupra conacului au loc ample intervenţii. Imediat după 1989 sediul CAP este devastat, doar ulterior construcţia fiind preluată de DMASI - organismul de protejare a patrimoniului reînfiinţat în 1990 după desfiinţarea de către regimul comunist în 1977. DMASI a propus realizarea unui centru cultural care să aibă în prim-plan activităţi educative, de cercetare şi documentare şi a iniţiat operaţiuni de consolidare şi restaurare care ulterior au fost stopate din lipsa fondurilor.

 


Despre partenerii proiectului Restaurarea şi punerea în valoare a Conacului Marghiloman

Institutul Naţional al Patrimoniului (INP) - beneficiarul finanţării - este principala instituţie centrală care pune în aplicare politicile publice ale Ministerului Culturii în domeniul protejării patrimoniului cultural în România. INP derulează activităţi de cercetare, evidenţă, inventariere, protejare şi punere în valoare pentru toate categoriile patrimoniului cultural - imobil, mobil, imaterial şi digital - şi gestionează inventarele oficiale ale patrimoniului cultural - Lista monumentelor istorice, Repertoriul arheologic naţional, Inventarul patrimoniului cultural naţional mobil, Registrul naţional al patrimoniului cultural imaterial, baze de date şi depozite digitale. De asemenea, INP elaborează şi gestionează Programul Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice [PNR] - principalul instrument prin care statul asigură finanţarea lucrărilor de protejare, restaurare şi punere în valoare a patrimoniului imobil -, colectează şi gestionează Timbrul Monumentelor Istorice [TMI], gestionează atestarea specialiştilor şi experţilor din domeniul patrimoniului imobil, este agregator naţional pentru Enciclopedia culturală europeană [europeana.eu], elaborează dosarele de nominalizare pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial şi coordonează procesul de nominalizare pentru Marca Patrimoniului European. Mai multe detalii pe www.patrimoniu.ro.

Colegiul Universitar pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală(HLB) este un colegiu privat universitar, care oferă studii superioare şi realizează proiecte de cercetare şi dezvoltare regionale, naţionale şi internaţionale. HLB şi personalul său au o experienţă vastă în cadrul granturilor SEE / Norvegia, lucrând cu parteneri comunitari din Letonia, Lituania, Republica Cehă, Slovacia şi alte ţări europene. Această experienţă a vizat în primul rând domeniul dezvoltării comunităţii, refacerea resurselor de patrimoniu cultural pentru participare, împuternicire şi mobilizare şi oferirea de instruire în cadrul întreprinderii comunitare inovatoare. Aceste proiecte au asociat angajamentul comunităţii cu restaurarea bunurilor de patrimoniu cultural, oferind nu numai clădiri potrivite pentru noi scopuri ale secolului XXI, ci şi iniţiative comunitare care le vor locui şi îşi îndeplinesc scopul. Mai multe detalii pe www.hlb.no.

Asociaţia Moara de Hârtie îşi desfăşoară activitatea în scopul reînvierii, păstrării, promovării şi susţinerii tradiţiilor, meşteşugurilor şi îndeletnicirilor ce pun în valoare creativitatea, îndemânarea şi talentul artistic. În vederea îndeplinirii scopului sau, asociaţia îşi propune ca obiectiv principal stimularea interesului pentru ocupaţii şi îndeletniciri dispărute sau pe cale de dispariţie. Misiunea creării unui spaţiu de sinergie între oameni, meşteşuguri şi arta este urmărită prin 1. Familiarizarea publicului larg cu istoria si actualitatea meşteşugurilor creative promovate de noi; 2. Împrietenirea participanţilor la activităţi cu meşteşugurile si valorile satului tradiţional românes; 3. Realizarea de obiecte manufacturate din materiale naturale, folosind tehnici inspirate din tradiţia meşteşugurilor. Asociaţia a iniţiat şi dezvoltă Ansamblul Moara de hârtie - Satul meşteşugurilor din Comana, ce găzduieşte, în clădiri proprii, 10 ateliere creative ce pun în valoare meşteşugurile tradiţionale (ţesut la război, prelucrarea papurii, fierărie, modelaj ceramic, lucru în lemn, bucătărie tradiţională, moară şi brutărie) şi pe cele legate de carte (realizarea de hârtie de mână, tipar manual şi legătorie). Mai multe detalii pewww.moaradehartie.ro.

Asociaţia SonoroDin anul 2006, Asociaţia Sonoro organizează evenimente dedicate muzicii de cameră în România.Scopul Asociaţiei este acela de a contribui activ la promovarea valorilor culturale, îndeosebi în domeniul muzical, aparţinând patrimoniului cultural universal, cu accent pe creaţia românească, sprijinirea artelor şi a educaţiei. Platforma culturală SoNoRo include Festivalul SoNoRo, SoNoRo Conac (seria de concerte estivale găzduite în clădiri de patrimoniu din România), SoNoRo Musikland (festival dedicat tradiţiilor şi patrimoniului arhitectural al Transilvaniei), SoNoRo Interferenţe (programul de burse pentru tineri muzicieni) şi SoNoRo Arezzo. Încă de la debut, Asociaţia Sonoro a reuşit să includă Festivalul SoNoRo într-o reţea de festivaluri din întreaga lume: Germania - „Chiemgauer Musikfrühling", Austria - „Festivalul Gmunden", Anglia - „Music at Plush", Slovenia - „Festivalul Tartini", sau Japonia - „Kobe International Arts Festival", cu unele dintre ele concepând programe artistice comune. Asociaţia Sonoro este membră a European Festivals Association. Mai multe detalii pe www.sonoro.ro

Despre finanţatori

Granturile SEE reprezintă contribuţia Islandei, Principatului Liechtenstein şi Regatului Norvegiei la reducerea disparităţilor economice şi sociale în Spaţiul Economic European şi la consolidarea relaţiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din estul şi sudul Europei şi statele baltice. Aceste mecanisme de finanţare sunt stabilite în baza Acordului privind Spaţiul Economic European, ce reuneşte statele membre UE şi Islanda, Liechtenstein şi Norvegia ca parteneri egali pe piaţa internă. În total, cele trei state au contribuit cu €3,3 miliarde între 1994 şi 2014 şi €1,55 miliarde pentru perioada de finanţare 2014-2021. Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.eeagrants.org şi www.eeagrants.ro.

Programul RO-CULTURA este implementat de Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului şi are ca obiectiv general consolidarea dezvoltării economice şi sociale prin cooperare culturală, antreprenoriat cultural şi managementul patrimoniului cultural. Bugetul Programului este de 29 milioane de euro. Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.ro-cultura.ro.

FooterRO-CULTURA

Read 2798 times