SHARE

Noutăți

Back Up - Valorificarea arhivei istorice a Comisiunii Monumentelor Istorice. Peste 18.000 de documente, din 704 dosare ale arhivei Comisiunii Monumentelor Istorice, disponibile online

Rate this item
(6 votes)

Back Up - Valorificarea arhivei istorice a Comisiunii Monumentelor Istorice
Peste 18.000 de documente, din 704 dosare ale arhivei Comisiunii Monumentelor Istorice, disponibile online.

Informare de presă, 23 decembrie - Arhiva digitală a Comisiunii Monumentelor Istorice

www.arhivacomisiuniimonumentelor.ro - este LIVE şi stă la dispoziţia tuturor cercetătorilor şi persoanelor interesate de istoria protecţiei patrimoniului construit. Arhiva primei instituţii dedicate conservării şi restaurării monumentelor publice de pe teritoriul României face obiectul unul proiect multianual derulat de Institutul Naţional al Patrimoniului (INP), în parteneriat cu Universitatea din Bucureşti şi cofinanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN).

Proiectul de scanare şi digitizare derulat în perioada 2019-2020 a avut ca obiectiv conservarea, protejarea, valorificarea uneia dintre cele mai importante arhive istorice din România şi, în acelaşi timp, accesibilizarea informaţiilor pentru categoriile de public interesate în mod special de informaţia istorică despre patrimoniul imobil - specialişti, studenţi, cercetători ai unor domenii conexe, publicul larg pasionat.
Cu o vechime mai mare de 100 de ani, arhiva Comisiunii Monumentelor Istorice conţine un număr impresionant, de peste 120.000 de documente adunate de-a lungul celor 55 de ani de activitate (1892-1948) - un patrimoniu mobil fragil şi puţin accesibil datorită suportului pe care se află. Institutul Naţional al Patrimoniului este principala instituţie din România care gestionează activităţile de protejare a monumentelor istorice asumate de statul român, inclusiv prin păstrarea arhivelor instituţiilor ce au funcţionat în acest domeniu.

În ultimii 30 de ani, marcaţi de numeroase reorganizări şi de subfinanţarea domeniului, a devenit evidentă stringenţa accesibilizării şi salvgardării, prin digitizare, a acestui depozit de informaţii istorice, constând din studii istorice, devize, relevee, planuri, corespondenţă administrativă şi tehnică, decizii, ce acoperă problemele de restaurare, conservare şi valorificare a monumentelor istorice.

Proiectul multianual Back-up - Valorificareaarhivei istorice a Comisiunii Monumentelor Istorice reuşeşte, pe de o parte, accesibilizarea şi punerea în valoare a acestei baze informaţionale, reper al procesului de restaurare a monumentelor istorice, prezentând demersurile, problematica şi rezultatele Comisiunii Monumentelor Istorice din România. Pe de altă parte, activitatea echipei INP implicate în proiect nu s-a limitat la simpla digitizare a ahivei, ci a urmărit deopotrivă corectarea neclarităţilor, contextualizarea informaţiei parcurse şi îmbogăţirea ei, prin corelarea la stadiul cunoaşterii actuale. Toate acestea marchează, în plus, un punct zero al valorificării acestui tezaur informaţional, prin accesibilizare în scopul cercetări şi demersuri de promovare viitoare.

Dintre cele 3885 dosare, au fost scanate peste 1350, însumând 40.000 de documente. Acestea se regăsesc identificate şi localizate conform numărului de dosar din arhivă, adresei, Codului LMI, denumirii, pe www.arhivacomisiuniimonumentelor.ro.

Documentele pot fi descărcate sub forma unui fişier PDF, compus din conţinutul integral al unui dosar, dar pot fi vizualizate şi sub forma unor albume uşor de răsfoit, cu posibilitatea deschiderii fiecărei pagini din dosar. În luna decembrie vor putea fi consultate peste 18.000 de documente ce sunt prezente în 704 dosare, a doua parte din arhiva deja scanată - reprezentând 23.000 de documente - urmând să fie accesibile din luna ianuarie a anului 2021.

Activitatea de scanare şi de digitizare (2019-2020)

Dosarele care constituie Arhiva Comisiunii sunt în număr de 3806 şi prezintă documente referitoare la cercetarea, restaurarea, conservarea, demolarea monumentelor istorice, alături de informaţii conexe. Aceste dosare au fost inventariate alfabetic, pe localităţi. Întrucât îndosarierea (legarea) documentelor s-a realizat cu mulţi ani în urmă, uneori într-un dosar se află date privind mai multe monumente din localităţi diferite. Documentaţiile de acest tip se referă la monumente care fac parte din aceeaşi parohie (în cazul bisericilor) sau din zone apropiate. Dosarele 3807-3885 se referă la legislaţie, studii, norme, expoziţii, muzee şi colecţii, liste de monumente istorice, membri CMI, rapoarte de activitate, cercetări arheologice, procese-verbale, şedinţe de avizare, documente refeitoare la organizarea şi serviciile CMI. Cele mai vechi materialele documentare din arhiva Comisiunii, existente astăzi la Institutul Naţional al Patrimoniului, datează din 1921.

Pregătirea materialelor pentru publicare în fomat digital nu a constat doar în acţiunea de digitizare, ci şi în studierea şi lămurirea contextelor despre care vorbesc acestea, începând de la chestiunea de bază a identificării monumentelor şi a localizării lor administrative - inclusiv în raport cu diferitele reorganizări administrative şi schimbări de denominaţie şi toponimie (localităţi dispărute sau unificate. În mod similar, identificarea monumentelor menţionate în documente şi a codului din Lista Monumentelor Istorice asociat a presupus o documentare atentă, întrucât în multe dintre dosare datele erau evazive, unele conţinând doar un chestionar sau o sesizare din partea autorităţilor locale din acea perioadă, către Comisiune. Acest proces de corectare şi identificare a conţinutului dosarelor este continuu şi permanent, aflându-se într-o constantă îmbunătăţire şi rafinare.

Condiţiile improprii de păstrare au determinat deteriorarea în timp a arhivei istorice, fapt care a condus la probleme serioase în timpul scanării efective, care nu a afectat, din fericire, integritatea documentelor pe suport fragil, din hârtie.

Importanţa accesibilizării arhivei Comisiunii pentru domeniul protejării patrimoniului

Activitatea Comisiunii reprezintă o frescă a întregii problematici cu care se confruntau în acea perioadă cei care decideau soarta protejării monumentelor istorice, cuprinzând informaţii inedite privind atitudinea, deciziile, întreg parcursul unui proces de restaurare al unui monument, utile şi necesare chiar şi în prezent.

Prin proiectul de digitizare a arhivei CMI vor fi, de pildă, puse în circulaţie date cu privire la chestionarele din anul 1921, prima mare acţiune de colectare şi inventariere a datelor istorice despre monumentele din întreaga ţară. De asemenea, în arhivă există date referitoare la multe dintre monumentele demolate, dispărute, care pot recompune istoria acestora.

De asemenea, documentele parcurse ne indică marile eforturi pe care Comisiunea le-a făcut pentru realizarea unor lucrări de restaurare ample, precum şi toate activităţile de cercetare, inventariere, protecţie pe care le-a întreprins în scopul demarării unor cercetări arheologice de maximă importanţă, precum cele de la siturile asociate perioadei Antichităţii Clasice, de la Adamclisi, Callatis, Tomis, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Histria, etc.

Nu în ultimul rînd, există date importante referitoare la monumentele istorice din Basarabia şi Bucovina, care completează un deficit informaţional.

Despre Comisiunea Monumentelor Istorice

Le data de 17 noiembrie 1892, era promulgată prin decret regal prima Lege pentru conservarea şi restaurarea monumentelor publice. Decretul regal prevedea înfiinţarea unei Comisiuni care urma să lucreze pe lângă Ministerul Instrucţiunii Publice. Cel mai important obiectiv al Comisiunii Monumentelor Istorice, era întocmirea inventarului general al monumentelor, evidenţă ce constituia baza oricărei acţiuni viitoare privind monumentele istorice.

În 1908, pentru prima dată, Comisiunea a lansat Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, publicaţie ce continuă să fie tipărită şi în prezent de Institutul Naţional al Patrimoniului. De-a lungul celor 55 de ani de existenţă, Comisiunea a aparţinut administrativ fie de Ministerul Educaţiei, fie de Ministerul Cultelor, iar după anii 1920 a devenit un organ de sine stătător, dar în componenţa unui minister (al Cultelor, Educaţiei sau Culturii). Legea Monumentelor Istorice din 1919 a sporit rolul Comisiunii şi responsabilităţile acesteia, mai ales în urma unificării teritoriale a României. Sunt înfiinţate Comisiunile regionale (Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banat, Oltenia), cărora le erau trimise norme şi instrucţiuni în acţiunea de salvare a monumentelor. Serviciul Tehnic, nou înfiinţat, coordonat de către arhitectul Nicolae Ghika Budeşti, a fost transformat într-un serviciu extrem de important pentru activitatea desfăşurată de Comisiune. Aceasta a demarat o activitate de inventariere a monumentelor istorice, trimiţând pe teritoriul întregii ţări formulare tipizate (chestionare) către parohii, cuprinzând date complexe despre monumente: localizare, tipul monumentului, datare, descriere, ctitori, reparaţii anterioare, patrimoniu, inscripţii, legende. Desfiinţată în anul 1948, arhiva Comisiunii, mutată prin subsoluri, poduri şi mansarde, lipsită de pază şi expusă condiţiilo imadecvate, a fost deteriorată. INP păstrează astăzi cea mai mare parte a arhivei ce constituie activitatea Comisiunii Monumentelor Istorice, iar în cadrul Arhivelor Naţionale ale României din Bucureşti se află încă 288 de dosare care aparţin CMI (anii 1892-1920). Comisiile regionale dispun de fonduri de arhivă pentru Transilvania şi Banat, ce se regăsesc la Muzeul de Istorie al Transilvaniei din Cluj-Napoca şi la Muzeul Banatului din Timişoara.

De numele Comisiunii Monumentelor Istorice se leagă activitatea unor personalităţi marcante, precum Vasile Alexandrescu Urechia, istoric - primul preşedinte al Comisiunii Monumentelor Istorice (1892-1901), Ioan Kalinderu, jurist - preşedinte al Comisiunii Monumentelor Istorice (1901-1913), Constantin I. Istrati, chimist, medic - preşedinte al Comisiunii Monumentelor Istorice (1913-1918), Dimitrie Onciul, istoric - preşedinte al Comisiunii Monumentelor Istorice (1919-1923), Nicolae Iorga, istoric - preşedinte al Comisiunii Monumentelor Istorice (1923-1940), Alexandru Lapedatu, istoric - preşedinte al Comisiunii Monumentelor Istorice (1940-1947), Constantin Daicoviciu, istoric - preşedinte al Comisiunii Monumentelor Istorice (1947-1948), Vasile Pârvan, istoric - membru al Comisiunii Monumentelor Istorice (1910-1927), Ermil A. Pangrati, inginer - membru al Comisiunii Monumentelor Istorice (1911-1915), Gheorghe Balş, arhitect - membru al Comisiunii Monumentelor Istorice (1913-1934), Arthur Verona, pictor - membru al Comisiunii Monumentelor Istorice (1919-1946). Mai multe detalii despe pesonalităţile CMI, în secţiunea dedicată: https://arhivacomisiuniimonumentelor.ro/membri-marcanti-ai-comisiunii-monumentelor-istorice/

Pentru mai multe informaţii vă rugăm să o contactaţi pe d-na Daniela Mihai, Director Adjunct, Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea., tel: 0743.176.449.

Read 9875 times