SHARE

Proiecte

Școala de vară INP

Rate this item
(3 votes)


Şcoala de Vară INP
Ediţia 2020. Conacul Cantacuzino-Paşcanu (23.08 - 5.09, Cepleniţa, Iaşi)

Institutul Naţional al Patrimoniului şi Ministerul Culturii organizează între 23 august şi 5 septembrie 2020, la Cepleniţa, judeţul Iaşi, o primă Şcoală de vară dedicată dedicată cercetării patrimoniului arheologic şi reşedinţelor boiereşti din zona Moldovei.

Această iniţiativă vine în completarea celorlalte exemple de şcoli de vară aplicate problematicii patrimoniului care se desfăşoară deja de câţiva ani graţie unor actori cunoscuţi din societatea civilă precum Asociaţia ARCHE (Şcoala de vară de restaurare peisageră, Domeniul Cantacuzino, Floreşti), Fundaţia ProPatrimonio şi Asociaţia Maria (Atelierele de la Conacul P.P. Carp, Ţibăneşti), Asociaţia „Arhitectură. Restaurare. Arheologie" (Şcoala de vară de la Roşia Montană) sau Asociaţia Gaspar, Baltasar & Melchior (Şcoala de la Piscu). Ne bucurăm să susţinem toate aceste iniţiative şi să putem contribui şi printr-un format propriu la necesarul şi îndelungatul proces de educaţie pentru vitorului patrimoniului cultural şi al comunităţilor.

Şcoala de vară de la conacul Cantacuzino-Paşcanu iniţiată în vara anului 2020 se adresează studenţilor şi tinerilor profesionişti cu activitate în domenii precum arhitectură, restaurare, arheologie, patrimoniu cultural, istorie şi antropologie dar şi pasionaţilor de cultură şi patrimoniu. Prin organizarea acestei şcoli, ne propunem să abordăm un caz-tip, reprezentativ pentru un întreg fenomen apărut în ultimii 30 de ani în România: distrugerea conştientă şi substanţială a patrimoniului construit, exprimată, din păcate, la nivelul uneia dintre cele mai vulnerabile categorii ale sale, şi anume arhitectura rezidenţială a categoriilor sociale privilegiate din perioada antebelică.

În cursul celor două săptămâni petrecute la Cepleniţa (24 august - 5 septembrie 2020), urmărim să disecăm acest fenomen şi să identificăm împreună soluţii - la toate nivelurile: individual şi colectiv, local şi naţional, public sau privat. Vom face acestea apropiindu-ne de monumentul istoric şi de comunitatea-gazdă, în dialog cu instituţiile locale, regionale, naţionale şi prin activităţi practice alternate cu altele teoretice şi cu dezbateri. Împreună cu specialişti din România, vom discuta despre etape de cercetare incipiente desfăşurării unor lucrări de restaurare, intervenţii de urgenţă, punerea în valoare a patrimoniului arheologic, restaurarea şi reconversia monumentelor istorice şi rolul comunităţii în viaţa acestora. Vom analiza în detaliu toate monumente istorice din comuna Cepleniţa, în cadrul procesului de inventariere al acestora. Şi toate acestea vor converge către conacul obiect de cercetare, potenţial reprezentativ pentru evoluţia arhitecturii civile boiereşti din Moldova.

Activităţile din cadrul Şcolii de vară includ cercetarea patrimoniului cultural local, realizarea unei intervenţii de urgenţă la Conacul Cantacuzino-Paşcanu din Cepleniţa, judeţul Iaşi şi iniţierea dialogului specialişti, autorităţi şi comunitate în vederea revitalizării monumentului. Prin formatul atelierelor propuse, promovăm deopotrivă dezbateri teoretice şi aplicaţii practice în compania unor invitaţi din domeniul patrimoniului şi domenii conexe, cu accent pe revitalizarea ruinelor conacelor şi pe implicarea actorilor şi a comunităţii în acest proces.


Module şi ateliere ale Şcolii de vară de la Cepleniţa (24 august - 5 septembrie 2020)


Şcoala de vară a însemnat trei module de ateliere dedicate intervenţiilor la zidărie, arheologiei, respectiv documentării monumentelor istorice, astfel:

1. Intervenţii de urgenţă pentru conservarea zidăriei
Atelierul promovează principiile intervenţiei minimale, compatibilitatea tehnicilor şi a materialelor pentru:

1.a. Tencuieli şi mortare

Atelierul a acoperit parţial execuţia unor etape care preced restaurarea, necesare pentru conservarea zidăriei şi a tencuielilor existente, concentrându-se pe segmentul nord-estic al ruinelor: îndepărtarea vegetaţiei invazive de pe materialele originare, protejarea suprafeţelor expuse direct intemperiilor, asigurări marginale ale tencuielilor istorice şi a diverselor straturi de văruieli, ancorări şi rostuiri ale elementelor dislocate. Scopul atelierul de tencuieli şi mortare a fost înţelegerea particularităţilor materialelor de construcţie, rolul pe care îl are fiecare în alcătuirea structurii, cum se comportă toate acestea în timp în relaţie cu factorii de degradare, şi realizarea de intervenţii punctuale, cu caracter de urgenţă, dar care au rol de asigurare a materialelor originare. Primul pas a fost o analiză atentă a suprafeţelor pe care se va interveni. S-au decelat straturile mai vechi de intervenţiile mai recente, realizate la sfârşitul secolului trecut. Pe pereţii interiori s-au identificat 34 de straturi de văruieli şi tencuieli subţiri. S-au pus în evidenţă stadii diferite de degradare, s-au observat biodeteriogeni, lacune, dislocări, desprinderi ale tencuielilor, iar foarte evidente au fost degradările pe care le-au suferit materialele poroase din cauza umidităţii şi a proceselor de îngheţ-dezgheţ reprezentate de mortare şi cărămidă pulverulente. Prin realizarea unor teste de mortare cu proporţii diferite, s-a încercat apropierea de caracteristicile mortarului din zona de intervenţie. Au fost elaborate mai multe reţete, iar după testare, au fost alese două tipuri: unul cu conţinut mai mare de liant pentru asigurarea tencuielilor şi unul cu conţinut mai mare de agregat pentru asigurarea provizorie a multiplelor straturi de văruieli identificate la interior.
Lector: Ana Chiricuţă, restaurator
Perioada: 24 august - 5 septembrie

1.b. Zidărie
În cadrul etapelor parte din intervenţia de primă necesitate, s-au desfăşurat activităţi de asigurări marginale ale zidăriei pe segmentul nordic al ruinei, reţeseri cu cărămidă veche în zonele dislocate, completarea ancadramentelor de ferestre şi eşafodaj. În cadrul atelierului, s-au desfăşurat o serie de activităţi concentrate pe goluri cu arc bombat. Tehnicile originare, materialele dar şi instrumentele care se utilizează în mod curent au devenit familiare participanţilor, odată cu demonstraţia de forţă a meşterului îndrumător. Participanţii au învăţat să identifice zonele cu potenţial de pierdere a stabilităţii zidăriei, să recunoască zonele de care se poate face ancorarea elementelor noi şi modul de îmbinare al acestora pentru a asigura continuitatea şi astfel, rezistenţa structurii. S-a început prin îndepărtarea tencuielilor de ciment de pe zona socului, a depunerilor de pământ şi resturi de vegetaţie, dar şi a cărămizilor, pietrelor şi a mortarului care nu mai prezentau rezistenţă mecanică. Participanţii au învăţat să se ghideze în refacerea unor goluri în zidărie referitor la materiale şi dimensiuni după martorii existenţi in situ. A fost realizată ţeserea cu materiale recuperate, piatră cochiliferă pentru soclu, cărămidă plină pentru perete şi arcul - buiandrug şi montarea buiandrugului din lemn, conform intervenţiilor de secol XIX.
Lector: Ovidiu Cîmpanu
Perioada: 24 august - 5 septembrie

2. Documentarea monumentelor
Participanţii au realizat, având la dispoziţie studiul istorico-arhitectural, exerciţiul întocmirii fişelor analitice de evidenţă a monumentelor parte din Ansamblul conacului Cantacuzino-Paşcanu, documente obligatorii în cuprinsul unui dosar de clasare. Au identificat elemente necesar a fi aprofundate în cercetare în vederea completării istoricului de proprietate ce vizează secolul al XVII-lea şi al XVIII-lea şi a redării imaginii plasticii interioare. Atelierul a reuşit documentarea în teren a monumentelor din satul Cepleniţa, cu accent pe ruinele conacului Cantacuzino-Paşcanu. Pentru etapa de consultare referitoare la potenţiale funcţiuni, la nivelul de ataşament al comunităţii şi la posibilităţile de includere a conacului în circuite culturale şi turistice, a fost începută o cercetare calitativă având la bază un chestionar, respectiv o serie de interviuri ghidate cu oameni din comunitate şi cu alţi actori relevanţi. Aceasta a fost concretizată într-o argumentaţie antropologică în favoarea revitalizării ruinelor conacului Cantacuzino-Paşcanu.
Lector: Lucia Leca
Perioada: 24 - 29 august

3. Arheologie
Atelierul a derulat investigaţii arheologice şi de arheologie murală pentru descoperirea vechimii şi evoluţiei construcţiilor curţilor boiereşti, în primul rând a casei principale, apoi a peisajului istoric în general, cu amenajările gospodăreşti, investigaţie corelată cu sursele istorice scrise şi iconografice.
Scopul atelierului de arheologie a fost acela de a determina în primul rând amprenta casei de secol al XVII-lea a lui Grigore Ureche şi materia istorică existentă în prezent din acea perioadă. În al doilea rând, a fost determinată poziţia zidului despărţitor a curţii de primire de cea cu acareturi. Participanţii au avut ocazia să asiste la derularea şantierului arheologic pentru cercetare preventivă, de la deschidere, la săpătură manuală şi mecanizată, la curăţarea secţiunilor până la măsurarea, fotografierea şi desenarea elementelor descoperite. Pe parcursul cercetărilor, participanţii s-au familiarizat cu tehnica constructivă utilizată în sec. al XVII-lea şi al XIX-lea, cu recunoaşterea elementelor de construcţie aparţinând diverselor faze de amenajare şi refacere ale conacului Cantacuzino Paşcanu şi cu emiterea unor ipoteze privitoare la utilizarea spaţiilor în timpul lui Grigore Ureche. La final, s-au pus bazele unui plan de viitor pentru cercetare arheologică.
Lectori: Raluca Iosipescu, Mihaela Ciornei, Sergiu Iosipescu
Perioada: 31 august - 5 septembrie.

Participanţi din zona Moldovei şi nu numai
Un număr de 21 de participanţi din întreaga ţară - dar în special din zona Moldovei - au fost selecţionaţi să participe la această primă ediţie a Şcolii de vară INP desfăşurate la Conacul Cantacuzino-Paşcanu de la Cepleniţa, Jud. Iaşi. Numărul limitat al paticipanţilor a fost dictat de nevoia de a asigura condiţii pentru desfăşurarea şcolii cu respectarea restricţiilor şi a recomandărilor de siguranţă asociate epidemiei COVID-19. Mulţumim tuturor celor care s-au înscris şi sperăm să putem reveni curând cu noi iniţiative similare, proprii sau în parteneriat.

Mai multe detalii despre atelierele Şcolii de Vară, lectori, program şi procedura de înscriere, sunt disponibile aici şi aici.
Pentru detalii suplimentare ne puteţi scrie la Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea. .

Cheltuieli şi condiţii de participare:
Nu există taxă de participare la şcoala de vară.
Organizatorii asigură cazarea, mesele (mic dejun, prânz şi cină, cu excepţia celor din weekend), echipamentele de studiu, de lucru şi de protecţie.
Costurile deplasării la Cepleniţa şi retur vor fi suportate de către participanţi.
Desfăşurarea Şcolii de vară va ţine cont de toate condiţiile impuse de autorităţi pentru adunările culturale publice. Vom organiza o sesiune de instruire privind sănătatea şi securitatea în muncă şi modul de desfăşurare a activităţilor în condiţii de siguranţă privind COVID-19.
Şcoala de vară la conac este organizată de Institutul Naţional al Patrimoniului şi Ministerul Culturii, în parteneriat cu Primăria Comunei Cepleniţa, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Iaşi şi Facultatea de Arhitectură „G.M.Cantacuzino" din Iaşi.


 

Read 717 times