SHARE

Utile

Centru de Istorie Comparată a Societăţilor Antice, în colaborare cu Clubul universitar de cartofilie, filatelie şi maximafilie şi cu Institutul Naţional al Patrimoniumului, vă invită sa participaţi la prezentarea de către Bogdan Şandric, George Nistor şi Georgiana Dinu a proiectului de digitizare a monumentelor de patrimoniu, intitulat Back-up galeria virtuala a monumentelor de for public.

Prezentarea va avea loc miercuri, 14 noiembrie, orele 15,30, în sala 206 (et. al II lea) al Facultăţii de Istorie, a Universităţii din Bucureşti.

 

ANEXA NR.1.7.LA REGULAMENT
CENTRALIZATOR

Cu rezultatele concursului organizat în data de 12.11.2018 şi 16.11.2018 la Institutul Naţional al Patrimoniului pentru postul de Cercetător ştiinţific III în cadrul Proiectului Implementarea şi exploatarea rezultatelor cercetării ştiinţifice în practica restaurării şi conservării bunurilor culturale - Implement - proba scrisă

Nr. crt. Nume şi prenume candidat Număr cerere înscriere la concurs Postul pentru care candidează/Compartimentul Punctaj Admis/
Respins
1 Barbu Diana Iuliana 4987/06.11.2018 Cercetător ştiinţific III în cadrul Proiectului Implementarea şi exploatarea rezultatelor cercetării ştiinţifice în practica restaurării şi conservării bunurilor culturale - Implement 3,77 puncte Respins


Contestaţiile cu privire la rezultatul concursului se pot depune în termen de cel mult o zi lucrătoare de la data afişării, respectiv 14.11.2018, ora 12.00.
Afişat astăzi 13.11.2018, ora 12.00
 

Medalie de aur pentru România la cel mai important târg european dedicat conservării și restaurării patrimoniului construit

  • Târgul ce are ca scop protejarea, restaurarea monumentelor istorice și renovarea clădirilor vechi a reunit 448 de expozanți din 19 țări;
  • Institutul Național al Patrimoniului a prezentat expoziția „Șantier de restaurare”.
  • În cadrul standului, reprezentanții Muzeului Astra din Sibiu au făcut demonstrații privind tăierea bușteanului cu trașca și procesul de producție a șindrilei, marcând una dintre atracțiile evenimentului;

București, 12 noiembrie. Institutul Național al Patrimoniului (INP) și Muzeul ASTRA au câștigat săptămâna trecută medalia de aur din partea organizatorilor târgului DENKMAL din Leipzig, principalul târg din Europa dedicat protejării, restaurării monumentelor istorice și renovării clădirilor vechi. Evenimentul a reunit anul acesta 448 de expozanți din 19 țări, iar în total au fost acordate zece medalii de aur.

În expoziția creată și prezentată la Leipzig de Institutul Național al Patrimoniului în parteneriat cu Muzeul ASTRA, artizanii muzeului au pus în aplicare o serie de tehnici tradiționale – tăierea bușteanului cu trașca, procesul de producție a șindrilei, de la buștean la produsul finit – atrăgând sute de vizitatori, dar și alți expozanți și meșteri din organizațiile breslelor active încă în Europa Occidentală. Mica expoziție de unelte de debitare a lemnului și cea de obiecte etnografice au oferit o imagine introductivă asupra tehnicilor și practicilor tradiționale încă active în România, esențiale pentru prezervarea și punerea în valoare a patrimoniului construit.

Premierea a venit ca o recunoaștere a contribuției pentru protejarea și transmiterea tehnicilor tradiționale de prelucrare a lemnului și răsplătește în mod special demonstrațiile practice cu implicarea publicului realizate de echipa Muzeului ASTRA în cadrul standului.

Institutul Național al Patrimoniului a prezentat expoziția „Șantier de restaurare”, aducând în atenția vizitatorilor o secțiune reprezentativă pentru sectorul patrimonial din România, ilustrată printr-o selecție de lucrări care ilustrează toate categoriile de operatori din domeniu: cercetarea specializată – Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică INOE 2000; mediul academic – Universitatea de Arte din București, Departamentul Conservare și Restaurare; companiile private – CerecsArt; organizațiile non-guvernamentale – ProPatrimonio și Monumentum; muzeele – Complexul Național Muzeal ASTRA; instituțiie administrației centrale de specialitate – Institutul Național al Patrimoniului. De la sectorul public la cel privat, de la vederea de ansamblu la cazuri punctuale, de la tehnici tradiționale la tehnologii inovatoare, expoziția a fost menită să prezinte diversitatea și dinamica domeniului în România, prin cele mai importante realizări recente. Imaginea rezultată este însă incompletă, în continuă transformare și descoperire, ca orice șantier de restaurare.

În secțiunea rezervată activității sistemului public de protecție a patrimoniului au fost prezentate proiecte recent inițiate, alături de programe de fond derulate de Institutul Național al Patrimoniului: IMPLEMENT - Implementarea și exploatarea rezultatelor cercetării științifice în practica restaurării și conservării bunurilor culturale; INNOCastle – Inovarea politicilor publice pentru prezervarea, transformarea și exploatarea castelelor, conacelor și grădinilor acestora; Patrimoniul românesc la 100 de ani de la Marea Unire. Valori naționale. Valori europene - Forumul Anului european al patrimoniului cultural în România; Programul Marca patrimoniului european; siturile înscrise în Lista patrimoniului mondial - UNESCO din România.

Eveniment cu 14.200 de vizitatori

Prin standul organizat de Institutul Național al Patrimoniului, România a fost reprezentată pentru prima dată la DENKMAL, cel mai mare târg european de profil. Acest târg oferă o prezentare completă a pieței în domeniul conservării și restaurării, prin participarea companiilor de profil, a meșteșugarilor, restauratorilor, arhitecților și instituțiilor.

În paralel s-au desfășurat MUTEC – Târgul internațional pentru muzee și tehnologia expozițională, Târgul asociațiilor germane pentru construcții din argilă și aproximativ 150 de evenimente conexe. Platforma dedicată patrimoniului din Leipzig a atras în acest an aproximativ 14.200 de vizitatori.

 

 

Denkmal2.jpg

Denkmal3.jpg

Denkmal4.jpg

Diploma_INP_Leipzig.jpg

 

CENTRALIZATOR

cu rezultatele selecţiei dosarelor înscrise la concursul organizat în zilele de 12.11.2018 şi 16.11.2018 la Institutul Naţional al Patrimoniului.

Nr. crt. Nume şi prenume candidat Număr cerere înscriere la concurs Postul pentru care candidează/Compartimentul Admis/
Respins
1 Barbu Diana Iuliana 4987/06.11.2018 Cercetător ştiinţific III în cadrul Proiectului Implementarea şi exploatarea rezultatelor cercetării ştiinţifice în practica restaurării şi conservării bunurilor culturale - Implement Admis


Contestaţiile cu privire la rezultatul selecţiei dosarelor de înscriere se pot depune în termen de cel mult o zi lucrătoare de la data afişării, respectiv până la 08.11.2018, ora 12.00.
Afişat astăzi 07.11.2018, ora 12.00

SECRETAR COMISIE
Cristina Aura NEAGU
 

Institutul Naţional al Patrimoniului are plăcerea de a vă invita la

Conferinţa şi dezbaterea "Patrimoniu digital"

ce se va desfăşura la Trattoria Buongiorno Lido, Strada C. A. Rosetti, nr. 13,
în data de 09 noiembrie 2018, începând cu ora 09.30.

Conferinţa dedicată patrimoniului digital urmăreşte abordarea problemelor esenţiale ale comunicării şi accesibilizării patrimoniului cultural, înţeles ca informaţii create de către instituţii ale memoriei din România şi Europa. Ca urmare, vor fi abordate subiecte privitoare la: evidenţa digitală şi publicarea online a patrimoniului cultural, soluţiile tehnice ce pot fi utilizate, bibliotecile digitale, înţelese ca proiecte de accesare liberă a rezultatelor cercetărilor din domeniul ştiinţelor umanistice şi sociale.

Masa rotundă este dedicată contribuţiei României la Biblioteca digitală europeană, Europeana şi proiectului recent E-Cultura - Biblioteca digitală a României. Punctual se va încerca abordarea diverselor probleme ce împiedică partajarea coerentă a patrimoniului cultural din România cu scopul identificării unor soluţii viabile aplicabile imediat sau printr-un program pe termen mediu.

La nivel mondial se manifestă o preocupare intensă de a lărgi accesul la cunoaştere şi informaţie prin intermediul internetului. Acest demers este unul oportun deoarece accesul la reţelele de internet se face relativ uşor, costurile de utilizare ale acestui serviciu devin din ce în mai mici (iar uneori chiar gratuit), iar viteza de accesare a crescut substanţial. Un impuls deosebit a fost dat de apariţia şi dezvoltarea rapidă a dispozitivelor personale mobile care permit o conectare permanentă a utilizatorilor la internet.

La nivel legislativ, în cadrul Uniunii Europene, s-a manifestat o preocupare continuă privind bibliotecile digitale, deci implicit privind digitizarea şi partajarea on-line a operelor culturale şi/sau ştiinţifice. Primul pas făcut de Europa a constat în lansarea în noiembrie 2008 a Bibliotecii Digitale Europene, permiţând iniţial accesul la 4,5 milioane de obiecte digitale. Europeana (www.europeana.eu) reprezintă, în fapt, cel mai mare proiect cultural al Comisiei Europene, o bibliotecă virtuală europeană (digital repository) care oferă acces direct prin intermediul unei interfeţe multilingve la o colecţie de milioane de obiecte digitale (texte, audiograme, video-grame, imagini şi reprezentări 3D) provenind din cele mai diverse instituţii ale memoriei din Europa. Următorul pas a constat în Recomandarea Comisiei Europene C(2011) 7579 "privind digitizarea şi accesibilitatea on-line a materialului cultural şi conservarea digitală" care cere Statelor Membre:
• îmbunătăţirea accesului la materialul cultural digitizat;
• sporirea contribuţiei la Europeana, prin încurajarea instituţiilor de cultură, editurilor şi altor titulari de drepturi să acorde accesul la materialele digitizate de care dispun.

Recomandarea solicită României ca până la sfârşitul anului 2015 să contribuie la biblioteca digitală europeană cu 800.000 de obiecte digitale, cerinţă de care România nu s-a achitat nici până în acest moment. România a furnizat până în prezent doar cca 150.000 de obiecte, iar timpul limită a expirat.

De asemenea Concluziile Consiliului privind digitizarea şi accesibilitatea on-line a materialului cultural şi prezervarea digital invită statele membre să îmbunătăţească condiţiile-cadru pentru accesibilitatea on-line şi utilizarea materialului cultural.
Pe de altă parte, ministerul de resort urmăreşte să aplice — în aria sa de activitate — Directiva 2003/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind reutilizarea informaţiilor din sectorul public consacrată în legislaţia românească prin Legea nr. 109/2007 privind reutilizarea informaţiilor din instituţiile publice, modificată prin Legea nr. 213/2008.

Mai mult, Programul de guvernare 2017 - 2020 stipulează ca obiective ale guvernului:
• Digitizarea patrimoniului cultural pentru sprijinirea accesului publicului şi atragerea unui nou public, precum şi sprijinirea industriilor creative pentru folosirea avantajelor oferite de piaţa unică digitală;
• Modernizarea sistemului cultural şi trecerea la digitizarea conţinutului cultural din biblioteci, arhive şi creaţii audiovizuale şi muzee, dar şi digitizarea conţinutului cultural specific comunităţilor române prin folosirea sistemelor moderne şi stocarea datelor în Cloud;
• Crearea unei biblioteci digitale pentru românii de pretutindeni care să permită accesul printr-un singur punct la documente de interes, documente istorice şi de tradiţie, precum şi facilitarea învăţării limbii române de către generaţiile tinere care trăiesc în străinătate;
• Construirea Platformei de e-learning, depozitelor on-line (biblioteca virtuală) şi a infrastructurii digitale de conţinuturi;
• Digitizarea conţinutului cultural şi crearea unei arhive digitale (peste 200.000 de produse culturale).
• Accesarea on-line a conţinutului cultural.

Din păcate, multe din resursele culturale din România sunt expuse on-line într-un mod destul de nepotrivit, iar accesul este mai anevoios decât ar trebui (în condiţiile tehnologice actuale), remarcând în mod special dificultăţile de a accesa aceste resurse de pe dispozitivele mobile sau de a putea regăsi rapid sau prin selecţii avansate anumite informaţii. Motivul rezidă în lipsa unor metadate descriptive a fiecărei resurse în parte, realizate după un standard profesionist.


Program (pdf)

Institutul Naţional al Patrimoniului participă, în calitate de partener, în cadrul proiectului “Monumente istorice - planificare strategică şi politici publice optimizate". Realizat de către Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, proiectul este derulat în perioada 12 iulie 2018 - 12 septembrie 2020 şi are o valoare totală de 2.990.000 lei, din care 2.511.117,50 lei constituie valoarea eligibilă nerambursabilă din Fondul Social European, iar 478.882,50 lei cofinanţarea eligibilă a Beneficiarului.
Proiectul este finanţat în cadrul Programului Operaţional Capacitate Administrativă - IP 8/2017 Sprijin pentru implementarea managementului calităţii, măsuri de simplificare pentru cetăţeni şi mediul de afaceri, sistematizarea legislaţiei şi evaluarea sistemică a cadrului de reglementare.
Obiectivul general al proiectului îl constituieoptimizarea şi eficientizarea actului administrativ, legislativ şi decizional în administraţia centrală şi serviciile sale deconcentrate în domeniul patrimoniului cultural naţional. Astfel, proiectul vine în sprijinul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale (inclusiv entităţi subordonate/deconcentrate şi alte structuri aflate în subordinea, în coordonarea, sub autoritatea ministerelor) implicate în procesele decizionale referitoare la patrimoniul cultural din România.
Obiective specifice:
• Sistematizarea şi simplificarea fondului legislativ activ din domeniul patrimoniului cultural naţional;
• Crearea cadrului strategic şi operaţional pentru realizarea de politici bazate pe dovezi în domeniul patrimoniului imobil.

Principalele activităţi:
• Inventarierea şi analiza legislaţiei în domeniul patrimoniului cultural;
o Sistematizarea legislaţiei şi elaborarea proiectului Codului patrimoniului cultural;
• Evaluarea ex-ante a impactului politicilor bazate pe dovezi;
• Elaborarea Strategiei naţionale privind protejarea monumentelor istorice.

Rezultate aşteptate:

• Analiza legislaţiei în domeniul patrimoniului realizată;
• Fond activ al legislaţiei care reglementează patrimoniul sistematizat şi simplificat - Codul patrimoniului cultural;
• Politică publică pe baza dovezilor colectate şi analizei de impact elaborată - Strategia naţională privind protejarea monumentelor istorice.

Vă invităm să urmăriţi pagina proiectului pentru mai multe informaţii şi pentru a rămâne la curent cu evoluţia acestuia.  

"Câmpul istoric Mărăşti. Memoria Primului Război Mondial - o abordare multidisciplinară" îşi doreşte să cerceteze, în premieră pentru România, valorile culturale, ecologice şi peisagistice ale unui câmp de luptă. Odată cu identificarea valorilor sitului istoric, proiectul urmăreşte şi creşterea nivelului de conştientizare a acestui tip de patrimoniu din zona istorică a Bătăliei de la Mărăşti, punct crucial în desfăşurarea operaţiunilor militare pe frontul românesc în timpul Primului Război Mondial.

Istoria acestui sit este remarcabilă, Mărăştiul fiind o localitate distrusă aproape în întregime în timpul războiului. Pentru a înlătura efectele dezastruoase, comandanţii armatelor române au înfiinţat Societatea "Mărăşti 1917", al cărei scop a fost acela de a reface în întregime satul distrus. Între anii 1919-1938, au fost refăcute casele localnicilor, biserica satului, casa parohială, a fost construită o şcoală, o uzină electrică, o uzină de apă cu rezervor, a fost edificat mausoleul eroilor căzuţi în bătălie şi a fost ridicat un arc de triumf la intrarea în sat. Situl are astfel o valoare deosebită din punct de vedere urbanistic şi arhitectural, prin conceperea unui plan general care urmărea atât refacerea clădirilor distruse, cât şi modernizarea satului şi introducerea dotărilor moderne.

Obiectivul principal al proiectului este cercetarea şi documentarea Câmpului istoric Mărăşti, pentru a genera o bază solidă de cercetare, interpretare şi punere în valoare a unui peisaj cultural de tipul "câmp de bătălie". Ancorată în contextul naţional şi internaţional al protejării, conservării şi reabilitării patrimoniului cultural şi natural, această abordare multidisciplinară va putea fi utilizată ulterior ca model pentru alte situri istorice de acest gen din România.

Proiectul îşi propune de asemenea promovarea componentei memoriale a sitului istoric Mărăşti, reflectată în tradiţia vie a locuitorilor, în legătură atât cu desfăşurările militare din vremea Marelui Război, cât şi cu reconstrucţia satului, care s-a realizat prin eforturile comune ale armatei şi localnicilor, sub permanenta îndrumare a Reginei Maria a României şi a generalilor Averescu şi Mărgineanu. Un element inovativ îl reprezintă studierea peisajului ca loc al confruntării armate din iulie-septembrie 1917, parte componentă esenţială a patrimoniului Câmpului istoric Mărăşti. Abordarea este în strânsă legătură cu priorităţile teritoriale ale Uniunii Europene, care încurajează dezvoltarea integrată în regiuni rurale şi specifice şi gestionarea şi conectarea valorilor ecologice, peisagistice şi culturale ale siturilor.

Mai mult, până la finalul proiectului, se doreşte strângerea documentaţiei necesare realizării dosarelor de clasare pentru componentele de arhitectură şi peisaj cultural, urmând ca Institutul Naţional al Patrimoniului să demareze, în continuarea proiectului, procedura de clasare a întregului sit istoric Mărăşti. Un prim pas îl reprezintă campania în teren a echipei multidisciplinare, ce a avut loc la Mărăşti în perioada 16-25 august 2018. Rezultatele campaniei au constat în relevarea construcţiilor efectuate de Societatea "Mărăşti 1917", cercetare asupra patrimoniului material şi imaterial şi cercetarea în vederea reconstituirii câmpului cu tranşee, cazemate şi alte elemente de peisaj cultural din jurul satului.

Un alt obiectiv al proiectului este implicarea comunităţii locale, fie că este vorba de autorităţile locale sau simpli locuitori ai satului Mărăşti, în protejarea patrimoniului construit şi natural al Câmpului istoric Mărăşti. Până la finalul proiectului se urmăreşte demararea discuţiilor cu autorităţile locale şi naţionale competente pentru conceperea unui proiect de turism cultural local şi de încadrare a sitului istoric în programele de turism cultural legate de Primul Război Mondial şi de momentele marcante care au dus la realizarea Unirii.

Un prim pas în această direcţie îl reprezintă masa rotundă dedicată sitului istoric, ce a avut în vedere dezvoltarea sinergiilor dintre autorităţi, localnici şi alte entităţi implicate în vederea protejării Câmpului istoric Mărăşti şi a reactivării turistice a zonei. Aceasta a avut loc la Căminul Cultural din comuna Răcoasa, judeţul Vrancea, pe 24 august 2018 şi a reunit reprezentanţi ai autorităţilor locale, ai organizaţiilor non-guvernamentale ce activează regional şi localnici ai satului Mărăşti. Evenimentul a avut ca scop prezentarea demersurilor realizate de echipa INP în timpul campaniei de teren şi discuţiile pregătitoare în vederea acţiunilor de implicare a comunităţilor şi de promovare a acestora.

Proiectul beneficiază de o cofinanţare din partea Administraţiei Fondului Cultural Naţional, se desfăşoară sub egida Anului European al Patrimoniului Cultural şi este derulat în parteneriat cu Arhivele Naţionale ale României, ICOMOS România, Primăria Răcoasa - Vrancea, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Vrancea şi Asociaţia "Mărăşti 1917 - Mareşalul Averescu".

 

 

Institutul Naţional al Patrimoniului organizează marţi, 6 noiembrie 2018, Conferinţa şi dezbaterea "Patrimoniu industrial - pentru o recuperare a memoriei recente". Acesta se va desfăşura la Centrul de arhitectură, cultură urbană şi peisaj Uzina de apă, Suceava, în data de 6 noiembrie 2018, începând cu orele 10.00.

Evenimentul face parte din proiectul PATRIMONIUL ROMÂNESC LA 100 DE ANI DUPĂ MAREA UNIRE. Valori naţionale. Valori europene şi se încadrează în seria acţiunilor derulate de Institutul Naţional al Patrimoniului dedicate Anului European al Patrimoniului Cultural. Proiectul este cofinanţat de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale prin programul Centenarul României (1918 - 2018) şi al Primului Război Mondial şi se derulează cu sprijinul Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

Conferinţa şi dezbaterea tematică profesională sunt organizate de Institutul Naţional al Patrimoniului şi Centul de arhitectură, cultură urbană şi peisaj Uzina de Apă, Suceava - coordonator Ordinul Arhitecţilor din România, Filiala Nord-Est, partener Uniunea Arhitecţilor din România şi asociat Municipiul Suceava.
Conferinţa aduce în discuţie experienţa cercetării şi recuperării patrimoniului industrial, din ce în ce mai ameninţat în România, în condiţiile unei cunoaşteri şi recunoaşteri încă insuficiente a acestei categorii de patrimoniu şi a unei practici a recuperării prea puţin exersată.

Transformările economice, privatizările grăbite, necorelate cu realităţile, ale marilor industrii/regii/companii, lipsa de decizie, competenţe şi resurse pentru protejarea unui patrimoniu ce nu a reprezentat o prioritate, au făcut ca un număr important de valori să fie pierdute definitiv sau compromise semnificativ într-un ritm extrem de rapid.

Reacţiile apărute în sistemul naţional de protecţie a patrimoniului, în medii profesionale şi în societatea civilă în faţa acestor ameninţări au fost destul de importante, însă au avut o eficienţă minimă în protecţia reală - inventarierea şi recuperarea au avut caracter de excepţii şi nu au putut ţine pasul cu distrugerile. Cazurile de patrimoniu industrial recuperat sunt încă rare în România şi, prin urmare, nu pot constitui eşantionul de complexitate şi experienţă necesar şi suficient pentru stabilirea unei metodologii de intervenţie, situaţie care poate fi însă "compensată" într-o măsură semnificativă prin extragerea de învăţăminte din experienţa internaţională şi adaptarea lor la realităţile româneşti.

În prezentările introductive, specialişti ai domeniului vor aborda, în prezentări de sinteză şi studii de caz, problematica documentării şi inventarierii siturilor industriale, a protecţiei legale, a conversiei şi interpretării acestora precum şi a recuperării memoriei industriei în România şi în Europa. Managementul recuperării şi gestionării durabile a unor astfel de situri ce au o problematică culturală şi tehnică specială va fi adus în discuţie din perspectiva unor viziuni strategice sau a unor abordări inedite la nivel european.

În cadrul mesei rotunde vor fi discutate posibilitatea transferului de experienţă şi cea a cooperării europene în domeniul inventarierii şi recuperării patrimoniului industrial precum şi posibile direcţii ale unei necesare strategii naţionale în acest domeniu.

Dezbaterea va implica publicul şi va urmări problemele şi temele identificate de vorbitori, într-o perspectivă aplicată, îndreptată către conturarea de soluţii şi căi de urmat la nivel regional şi naţional.


Programul dezbaterii:


⮡ 09:30 → Înregistrarea participanţilor

⮡ 10:00 → Cuvinte de deschidere
Irina Iamandescu, director adjunct al Institutului Naţional al Patrimoniului
Constantin Gorcea, Coordonator al proiectului cultural Uzina de Apă
Ioan Andriu, Preşedinte al OAR N-E, Preşedinte al UAR Suceava-Botoşani
Cerasela Bejenar, director al Direcţiei de urbanism a municipiului Suceava
Tudor Andriu - Arhitect şef al judeţului Suceava

⮡ 10:20 → Partea I: Prezentări
⮡ 10:20 - 10:40 → "Dimensiuni" ale patrimoniului industrial- o introducere
Irina Iamandescu, INP / UAUIM Bucureşti
⮡ 10:40 -11:00 → Memoria patrimoniului sau patrimoniul memoriei
Andrei Lakatos, UAUIM Bucureşti
⮡ 11:00 → Pauză de cafea


⮡ 11.20 - 11.50 → Patrimoniul minier. Două naraţiuni:
Mina de Idei Anina şi Peisaje Interioare Brad

Gabriela Paşcu, FAU - UPT Timişoara / Asociaţia PACT
⮡ 11:50 - 12:10 → Cazul Petrila - etapa 2018
Mihai Danciu, FAU-UPT Timişoara / Planeta Petrila
⮡ 12:10 - 12.30 → Patrimoniu Industrial şi echipamente publice la Suceava - expoziţie
Constantin Gorcea, Coordonator al proiectului cultural Uzina de Apă
⮡ 12.30 → Prânz


⮡ 13:30 → Partea a II-a: Masă rotundă
Patrimoniu industrial - pentru o recuperare a memoriei recente
Moderatori: Irina Iamandescu, Constantin Gorcea

INNOCASTLE

Aşezate în marea lor majoritate în zone rurale, reşedinţele elitelor istorice sunt deseori necunoscute publicului larg şi turiştilor. Acestea au potenţialul de a deveni catalizatori ai inovării şi dezvoltării rurale sustenabile. Acest lucru necesită, însă, o schimbare de paradigmă, atât din punct de vedere legislativ, cât şi aplicat, către o abordare complexă a procesului de restaurare.

În majoritatea ţărilor europene, protejarea, transformarea şi utilizarea reşedinţelor extraurbane ale elitelor istorice (ansambluri, conace şi castele) nu sunt susţinute de politici care să reflecte adevăratele nevoi şi oportunităţi ale acestora. Proiectul INNOCASTLE - Inovarea politicilor publice pentru prezervarea, transformarea şi exploatarea castelelor, conacelor şi grădinilor acestora - este construit în jurul ideii de valorificare a acestor forme europene de patrimoniu mai puţin cunoscute, prin adoptarea unor politici care să capaciteze actorii locali şi investitorii privaţi şi care să încurajeze parteneriatele inter-sectoriale.

Obiectivul proiectului este asigurarea prezervării durabile a reşedinţelor elitelor istorice prin remodelarea actualelor politici publice, pentru ca acestea să reflecte mai bine tendinţele actuale şi viitoarele necesităţi, să asigure atât implicarea diferitelor grupuri interesate (actori), cât şi flexibilitatea economică şi de mediu a acestor ansambluri.

Proiectul, coordonat de Institutul National al Patrimoniului va fi desfăşurat, pe o perioadă de 4 ani şi jumătate, alături de Universitatea din Ghent (Belgia), Guvernul regional al Extremadura (Spania), National Trust (Marea Britanie) şi Provincia Gelderland (Olanda). Proiectul este finanţat de Interreg Europe prin fonduri ERDF.

În România, INNOCASTLE vizează în mod specific Programul Operaţional Regional 2014-2020, Prioritatea de investiţii 5.1 - Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural. Urmărim ca, printr-un studiu integrat al castelelor, conacelor şi grădinilor istorice, realizat în strânsă legătură cu grupurile interesate de la nivel local, naţional şi regional, să propunem noi direcţii de abordare a restaurării şi punerii în valoare a acestui segment patrimonial.


Practica a arătat faptul că ghidurile Programului Operaţional Regional pot fi îmbunătăţite pentru a se corela mai bine cu alte domenii conexe sau alte probleme întâlnite în teren. Mai exact:
● Este necesar ca autorităţile centrale şi regionale să desfăşoare anchete mai detaliate, care să reflecte mai bine realităţile din teren.
Sistemele de colectare şi monitorizare a datelor de interes public cu privire la patrimoniu trebuie corelate pentru a oferi o imagine de ansamblu completă.
● Este esenţial ca programele regionale să reflecte complexitatea patrimoniului arhitectural, care poate fi conservat în mod corespunzător doar atunci când este pus în contextul său, acest context incluzând adesea patrimoniu natural, mobil şi imaterial.

La fel ca toate celelalte instrumente de politici publice incluse în Innocastle, Prioritatea 5.1 trebuie să fie corelată şi cu alte strategii de dezvoltare regională, care includ sau afectează moştenirea culturală, reflectă nevoile părţilor interesate şi dezvoltă criterii de evaluare cuprinzătoare pentru analiza impactului economic asupra comunităţilor locale.
Universitatea din Ghent va urmări îmbunătăţirea Decretului Patrimoniului Imobil, un decret general cu privire la monumente şi peisaje, elaborat de Guvernul Flamand. Decretul tratează instrumente de lucru pentru protecţia şi gestiunea patrimoniului imobil din Flandra, precum:
● Inventarele ştiinţifice ale patrimoniului important pot fi stabilite în mod legal;
● Patru măsuri sprijină protejarea valorilor de patrimoniu ale siturilor: instrumente pentru gestionarea patrimoniului, permise de schimbare a patrimoniului intangibil, prime pentru conservarea patrimoniului intangibil şi subvenţii pentru un sprijin suplimentar.

Partenerul belgian din Innocastle, Universitatea din Ghent, va investiga în continuare decretul din perspectiva castelelor, a conacelor şi a domeniilor pentru a găsi puncte de îmbunătăţi prin Innocastle. Mai multe idei au fost deja identificate:

● Castelele, conacele şi domeniile istorice enumerate în inventarul patrimoniului arhitectural primesc restricţii specifice, care le pot limita posibilităţile de dezvoltare
● Complexitatea şi exhaustivitatea regulamentelor descurajează proprietarii să ia iniţiative pentru a-şi conserva, transforma sau valorifica monumentele
Subvenţiile actuale sunt inadecvate pentru conservarea durabilă.
● Legislaţia pentru patrimoniu coincide deseori cu alte legislaţii (sectoriale) privind natura, planificarea spaţială, turismul etc.
● Politicile se axează în principal pe identificare, evaluare şi conservare. Nu există aproape nicio expertiză pentru dinamica transformării castelelor, conacelor şi domeniilor.
● Politicile puse în practică vizează exclusiv patrimoniul clasat sau protejat. Siturile de patrimoniu nelistate nu au ocazia de a lucra cu instrumente de dezvoltare, cum ar fi planurile de gestiune.


Guvernul regional al Extremadura

Programul Opreaţional Extremadura a alocat 2 miliarde de euro finanţare cu scopul de a stimula creşterea economică şi consolidarea societăţii civile din regiunea Extremadura. Unul dintre obiectivele investiţionale abordate (6.3.1) este de a spori protecţia, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului cultural. Obiectivul principal al acestui instrument este valorificarea resurselor de patrimoniu cultural şi natural din regiune.

Crearea de itinerarii culturale axate pe castele şi fortificaţii care se află în principal în zonele rurale cu o mare valoare naturală (inclusiv recrearea lor fizică sau virtuală) reprezintă o prioritate pentru promovarea turismului durabil în regiune şi pentru îmbunătăţirea dezvoltării economice din zonele rurale izolate.
Programul operaţional are mai multe probleme la nivelul implementării, datorită unor factori diferiţi. Situaţia politică la nivel naţional şi regional, întârzierile în informarea şi aprobarea bugetelor, limitarea resurselor, necesitatea unor noi soluţii pentru exploatarea adecvată a castelelor şi fortificaţiilor (atât publice, cât şi private). INNOCASTLE va aborda o nevoie clară din regiunea Extremadura, valorificarea corectă şi exploatarea durabilă a patrimoniului cultural local.
Provincia Gelderland
Obiectivul principal al Programului de politici "Cultură şi patrimoniu" este de a spori conservarea patrimoniului protejat în provincia Gelderland, în combinaţie cu utilizarea adecvată şi o mai bună experienţă a patrimoniului implicat. Obiectivele principale ale acestui program de politici sunt:
● Poziţionarea patrimoniului ca parte structurală a planificării spaţiale pe baza informaţiilor reale
● Sector patrimonial bine organizat în provincie
● Starea bună a monumentelor clasate, atât clădiri şi grădini, parcuri, monumente arheologice etc.
● Inovarea practicii de patrimoniu, în special în ceea ce priveşte semnificaţia economică, durabilitatea, aptitudinile şi finanţarea.
Proprietarii castelelor şi domeniilor din provincia Gelderland, în special dintre cei privaţi, pun întrebări privind viabilitatea economică, durabilitatea şi finanţarea măsurilor necesare.
În acelaşi timp, municipalităţile din regiune caută din ce în ce mai mult sprijinul provinciei pentru aplicarea legislaţiei şi a altor reguli privind această importantă categorie de patrimoniu.
Provincia Gelderland urmăreşte să investigheze eventualele modificări ale politicii, astfel încât să fie satisfăcute nevoile proprietarilor şi ale municipalităţilor.

PLANUL ANUAL DE ACHIZIŢII PROGRAMUL NAŢIONAL DE RESTAURARE 2018 (pdf)

PROGRAMUL NAŢIONAL DE RESTAURARE ETAPA I - LUCRĂRI NOI - 2018 (pdf)

PROGRAMUL NAŢIONAL DE RESTAURARE ETAPA I - LUCRĂRI ÎN CONTINUARE - 2018 (pdf)

PROGRAMUL NAŢIONAL DE RESTAURARE ETAPA A II A - LUCRĂRI NOI - REALOCARE 2017 (pdf)

PROGRAMUL NAŢIONAL DE RESTAURARE 2017 - Etapa II Realocare - Lucrări noi (pdf)

PROGRAMUL NAŢIOMAL DE RESTAURARE ETAPA II - LUCRĂRI ÎN CONTINUARE - REALOCARE - 2017 (pdf)

PROGRAMUL NAŢIONAL DE RESTAURARE FINAL 2016 (pdf)

PROGRAMUL NAŢIONAL DE RESTAURARE REALOCARE 2015 (pdf)

Pagina 1 din 34