Calendarul – creat de popor și transmis din generație în generație prin viu grai – planifică sărbătorile și obiceiurile tradiționale de peste an în funcție de anotimpuri, luni, săptămâni, zile și momente ale zilei și indică timpul optim al săvârșirii unei acțiuni rituale, sociale, festive. Obiceiurile calendaristice sunt practicate în timpul  marilor sărbători de peste an (Paștele, Crăciunul și Rusaliile) și în cel al zilelor de pomenire ale sfinților și al strămoșilor neamului, timpul fiind împărțit în perioade de muncă și de sărbătoare. Spre exemplu: timpul pentru înroșit ouă, perioada fastă pentru colindat, vremea jocului călușarilor, răstimpul practicării ocupațiilor tradiționale (arat și semănat, coborârea oilor de la munte, curățarea livezilor și a viței de vie, pusul stupilor la iernat etc.) sau răgazul punerii boabelor de grâu la încolțit în noaptea de Sfântul Andrei pentru a afla cum ne va merge în Noul An.