Moldovan Ioan
Tezaur uman viu 2020
PORECLIT/NUMIT ȘI: „de-a lu’ Laboș”
OCUPAȚIA
Sculptor în lemn
DESCRIEREA MEȘTEȘUGULUI / ÎNDELETNICIRII / PRACTICII / ACTIVITĂȚII
Păstrătorul de tradiții și jocuri populare tradiționale, Ioan Moldovan, din
satul Bercheșu, este unul dintre cei mai buni executanți ai jocurilor
populare de pe Valea Frății.
De fiecare dată când iese în față, pentru că jucăușii feciori și bărbați își
așteaptă cu rândul în fața muzicanților, Ioan Moldovan se remarcă printrun stil aparte. Acesta este de necopiat, iar pasiunea este cea care îl face
să fie atât de diferit față de alți jucăuși.
Împreună cu soția sa, Elena, formează perechea cea mai impunătoare,
iar repertoriul său coregrafic cuprinde jocuri pe care le întâlnim în satele:
Frata, Soporu de Câmpie, Bergheșu, Poiana Frății, Oașa, Crișeni, Boteni,
Aruncuta, Vișinelu, Miheșu de Câmpie și Valea Lungă.
Cuprinse într-o suită formată din „Românește de preumblat”, „Românește
de învârtit”, „Românește în ponturi”, „Târnăveană”, „În două laturi”,
„Hărțag”, și „Poarca”, jocurile sunt păstrate nealterate, timp de patru
generații, cunoscute astăzi doar de câteva perechi de vârstnici.
OCUPAȚIA
Sculptor în lemn
DESCRIEREA MEȘTEȘUGULUI / ÎNDELETNICIRII / PRACTICII / ACTIVITĂȚII
Păstrătorul de tradiții și jocuri populare tradiționale, Ioan Moldovan, din
satul Bercheșu, este unul dintre cei mai buni executanți ai jocurilor
populare de pe Valea Frății.
De fiecare dată când iese în față, pentru că jucăușii feciori și bărbați își
așteaptă cu rândul în fața muzicanților, Ioan Moldovan se remarcă printrun stil aparte. Acesta este de necopiat, iar pasiunea este cea care îl face
să fie atât de diferit față de alți jucăuși.
Împreună cu soția sa, Elena, formează perechea cea mai impunătoare,
iar repertoriul său coregrafic cuprinde jocuri pe care le întâlnim în satele:
Frata, Soporu de Câmpie, Bergheșu, Poiana Frății, Oașa, Crișeni, Boteni,
Aruncuta, Vișinelu, Miheșu de Câmpie și Valea Lungă.
Cuprinse într-o suită formată din „Românește de preumblat”, „Românește
de învârtit”, „Românește în ponturi”, „Târnăveană”, „În două laturi”,
„Hărțag”, și „Poarca”, jocurile sunt păstrate nealterate, timp de patru
generații, cunoscute astăzi doar de câteva perechi de vârstnici.