Raport de monitorizare 2012 - Cetăți Dacice
Raport de Monitorizare - Cetăți Dacice
.jpg?locale=ro)
RAPORT DE MONITORIZARE A CETĂȚILOR DACICE DIN MUNȚII ORĂȘTIEI
Daniela Mihai,
Arheolog,
Arheolog,
Punct focal național pentru Patrimoniu Cultural UNESCO,
responsabil monitorizare Cetățile dacice din Munții Orăștiei,
Institutul Național al Patrimoniului
PARTICIPANȚI
județul Alba
Dr. Daniela Mihai, responsabil cu monitorizarea cetăților din partea Institutului Național al patrimoniului, Punct Național Focal pentru Patrimoniu Cultural UNESCO, arheolog, Ciprian Sandu, Institutul Național al Patrimoniului
Arhg. Matei Drâmbărean, Director, Direcția de Cultură, Patrimoniu Cultural Național Alba
Arh. Coman Voichița, Consiliul Județean Alba
Constantin Inel, Director Adj, Muzeul Unirii - Alba Iulia
Mărginean Ana, Arhitect șef
județul Hunedoara
dr. Daniela Mihai, responsabil cu monitorizarea cetăților din partea Institutului Național al patrimoniului, Punct Național Focal pentru Patrimoniu Cultural UNESCO, arhg. Ciprian Sandu, INP.
arhg. Angelica Bălos, consilier arheologie, Direcția de Cultură și Patrimoniu Cultural Național
arh. Dana Moțea, Consiliul județean Hunedoara
cercetător Cristina Bodo, Muzeul Civilizației Dacice și Romane, Deva
ing. Stratulat Lucian, Directorul Parcului Natural, Liviu Rovină, șef pază în cadrul administrației Parcului natural Grădiștea Muncelului- Cioclovina
Întâlniri cu arhitectul șef Amelia Cronț
JUSTIFICAREA ÎNSCRIERII
Criterion (ii): Cetățile dacice reprezintă o fuziune a tehnicilor și conceptelor arhitecturii militare care au creat un stil unic.
Criterion (iii): Regatul geto dac din mileniul I d. chr. a atins un nivel excepțional socio -economic și cultural simbolizat prin acest grup de cetăți.
Criterion (iv): Dealul fortificat și succesorul lui mai evoluat, oppidum, au fost caracteristice pentru epoca târzie a fierului in Europa, si cetățile dacice sunt exemple excepționale ale acestui tip de fortificații.
Complexul fortificat, cunoscut sub numele generic de Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, este situat în sectorul central şi vestic al unităţii geografice cu acelaşi nume, concentrate în jurul Apei Oraşului (râul Grădiştei), ce izvorăşte din masivul Godeanu şi se varsă în râul Mureş la Orăştie. Răspândite de-a lungul numeroaselor văi ale masivului, dispuse pe platforme somitale, pe terase naturale sau artificiale, a căror altitudine variază între valorile de 500-950 m, găsim aici o serie de habitate, cele mai multe fortificate, cu caracteristici şi forme de o unitate surprinzătoare, care domină drumurile de acces către habitatul principal, Sarmizegetusa, de pe culmile Dealului Grădiştea (o ramificaţie a masivului Godeanu), aflat la 1200 m altitudine.
Cetatea dacică de la Sarmizegetusa Regia
Situl Grădiştea de Munte-Sarmizegetusa Regia ilustrează una dintre cele mai semnificative perioade din istoria antică a României, perioada anterioară cuceririi romane, fiind, de la începuturi până în 106 p. Chr, exemplul semnificativ de habitat dacic, devenit simbol al unităţii culturale şi spirituale.
Sarmizegetusa Regia este proprietate a statului român, prin Regia Naţională a Pădurilor
Cercetarea arheologică este îngreunată şi de lipsa unei baze arheologice, a unei logistici elementare pentru buna desfășurare a investigației arheologice.
Starea proastă a drumului de acces. Există o inițiativa a Ministerului Culturii și Patrimoniului Național de a dota șantierul cu echipamente de ultimă generație, precum și cu finanțare asigurată pe 4 ani, în cadrul unui proiect cultural multianual.
Monumentul este semnalizat ca monument UNESCO și ca parc natural. Semnalizarea în cetate este veche, nu are explicații. Întreținerea cetății se face doar prin grija unui singur om, a unei îngrijitoare, angajată la Muzeul Civilizației Dacice și Romane. Cetatea nu este păzită și nici monitorizată. Deși sunt in jur de 100 vizitatori pe zi, în timpul verii, nu există nici o taxă, nu există ghizi sau alte explicații la fața locului. Există aproximativ 10.000 vizitatori pe an la Sarmizegetusa Regia, conform unor statistici neoficiale.
În cadrul Proiectului Retrospective Inventory, au fost transpuse pe suport digital, prin introducere in GIS, hărțile trimise în anul înscrierii Cetăților dacice din Munții Orăștiei, rezultând suprafețe exacte, cu număr clar de hectare, așa după cum se vede și în harta alăturată.
Din cauza lipsei unui regim juridic clar, nu se pot accesa fonduri europene și nici cele provenite din bani publici, în așa fel încât din banii alocați prin Planul Naţional de Restaurare, ultimul an de finanțare a fost anul 2003, când a fost finanțat un Studiu de fezabilitate elaborat de S.C. ASAR GROUP, prin arh. Cristina Gheorghe, pentru cetatea de la Sarmizegetusa Regia.
Starea proastă a drumului de acces. Există o inițiativa a Ministerului Culturii și Patrimoniului Național de a dota șantierul cu echipamente de ultimă generație, precum și cu finanțare asigurată pe 4 ani, în cadrul unui proiect cultural multianual.
Monumentul este semnalizat ca monument UNESCO și ca parc natural. Semnalizarea în cetate este veche, nu are explicații. Întreținerea cetății se face doar prin grija unui singur om, a unei îngrijitoare, angajată la Muzeul Civilizației Dacice și Romane. Cetatea nu este păzită și nici monitorizată. Deși sunt in jur de 100 vizitatori pe zi, în timpul verii, nu există nici o taxă, nu există ghizi sau alte explicații la fața locului. Există aproximativ 10.000 vizitatori pe an la Sarmizegetusa Regia, conform unor statistici neoficiale.
În cadrul Proiectului Retrospective Inventory, au fost transpuse pe suport digital, prin introducere in GIS, hărțile trimise în anul înscrierii Cetăților dacice din Munții Orăștiei, rezultând suprafețe exacte, cu număr clar de hectare, așa după cum se vede și în harta alăturată.
Din cauza lipsei unui regim juridic clar, nu se pot accesa fonduri europene și nici cele provenite din bani publici, în așa fel încât din banii alocați prin Planul Naţional de Restaurare, ultimul an de finanțare a fost anul 2003, când a fost finanțat un Studiu de fezabilitate elaborat de S.C. ASAR GROUP, prin arh. Cristina Gheorghe, pentru cetatea de la Sarmizegetusa Regia.
Fortificația dacică de la Costești-Blidaru
Amplasată pe un deal (705 m altitudine) cu perspectivă către valea Mureşului şi Sarmisegetusa Regia, controlând drumul antic de acces către aceasta, fortificaţia de la Costeşti-Blidaru reprezintă unul dintre exemplele de arhitectură militară cele mai bine elaborate din punct de vedere planimetric ale sistemului din munţii Orăştiei. Fortificaţia de la Costeşti Blidaru dubla apărarea văii Apei Grădiştei în dreptul fortificaţiei de la Costeşti-Cetăţuie, pe drumul principal de acces către Sarmizegetusa Regia.
Accesul la cetate este doar pe jos 2 km, pe un drum destul de greoi, neamenajat și lipsit de pază și întreținere.
Cetatea este într-o stare de conservare bună, există un angajat care se ocupă de terenul din jurul cetății. Totuși, agresiunea vizitatorilor își face și aici loc, prin practicare de ritualuri religioase, depunere de lumânări și alte obiecte liturgice pe zidurile cetății. Încă o dată subliniem faptul că lipsa de pază și supraveghere a cetăților, este un factor de risc maxim pentru păstrarea autenticității și a stării de conservare a acestora.
- Cetatea se află pe proprietăți private – există trei persoane din Ocolişu Mic (com. Orăştioara de Sus) care au proprietăți în cetate.
Amplasată pe un deal (705 m altitudine) cu perspectivă către valea Mureşului şi Sarmisegetusa Regia, controlând drumul antic de acces către aceasta, fortificaţia de la Costeşti-Blidaru reprezintă unul dintre exemplele de arhitectură militară cele mai bine elaborate din punct de vedere planimetric ale sistemului din munţii Orăştiei. Fortificaţia de la Costeşti Blidaru dubla apărarea văii Apei Grădiştei în dreptul fortificaţiei de la Costeşti-Cetăţuie, pe drumul principal de acces către Sarmizegetusa Regia.
Accesul la cetate este doar pe jos 2 km, pe un drum destul de greoi, neamenajat și lipsit de pază și întreținere.
Cetatea este într-o stare de conservare bună, există un angajat care se ocupă de terenul din jurul cetății. Totuși, agresiunea vizitatorilor își face și aici loc, prin practicare de ritualuri religioase, depunere de lumânări și alte obiecte liturgice pe zidurile cetății. Încă o dată subliniem faptul că lipsa de pază și supraveghere a cetăților, este un factor de risc maxim pentru păstrarea autenticității și a stării de conservare a acestora.
- Cetatea se află pe proprietăți private – există trei persoane din Ocolişu Mic (com. Orăştioara de Sus) care au proprietăți în cetate.
În cadrul aceluiași program mai sus menționat, au fost delimitate toate cetățile dacice din munții Orăștiei, precum și zonele lor de protecție, de către INP și validate de către Comitetul Patrimoniului Mondial.
Fortificația dacică de la Costeşti – Cetăţuie
Cetatea dacică de la Costeşti - Cetăţuie, sat Costeşti, com. Orăştioara de Sus, este amplasată la 3 km sud-vest de actualul sat Costeşti, pe culmea cunoscută sub numele de "Cetăţuia", pe malul stâng al râului Apa Oraşului, într-un punct strategic, care controla drumul cel mai direct şi mai facil spre capitala regatului dac, Sarmizegetusa Regia.
Cetatea va trece în decursul istoriei prin mai multe faze de întărire şi refacere datorate pe de o parte situaţiei sale, de piesă principală a sistemului de apărare al ultimei capitale a regatului dac, iar pe de altă parte, introducerii unor noi tehnici de construcţie sau avatarurilor războaielor cu romanii. Din punct de vedere al arhitecturii militare, cetatea de la Costeşti-Cetăţuie ilustrează cel mai semnificativ, evoluţia dacilor de la fortificaţia Latène de tip fortificaţie de contur, apărată de val de pământ şi şanţ, la fortificaţia cu incintă din parament dublu de piatră, de inspiraţie elenistică.
Accesul este mai ușor, se poate ajunge cu mașina chiar la poalele Cetății. Până anul trecut exista și un mic chioșc unde se puteau comercializa pliante, cărți, materiale de popularizare despre cetățile dacice. In prezent, chioșcul este închis, iar fostul paznic pensionat.
Proprietar: primăria Orăştioara de Sus.
Situl este semnalizat după cum se poate observa
Fortificația dacică de la Costeşti – Cetăţuie
Cetatea dacică de la Costeşti - Cetăţuie, sat Costeşti, com. Orăştioara de Sus, este amplasată la 3 km sud-vest de actualul sat Costeşti, pe culmea cunoscută sub numele de "Cetăţuia", pe malul stâng al râului Apa Oraşului, într-un punct strategic, care controla drumul cel mai direct şi mai facil spre capitala regatului dac, Sarmizegetusa Regia.
Cetatea va trece în decursul istoriei prin mai multe faze de întărire şi refacere datorate pe de o parte situaţiei sale, de piesă principală a sistemului de apărare al ultimei capitale a regatului dac, iar pe de altă parte, introducerii unor noi tehnici de construcţie sau avatarurilor războaielor cu romanii. Din punct de vedere al arhitecturii militare, cetatea de la Costeşti-Cetăţuie ilustrează cel mai semnificativ, evoluţia dacilor de la fortificaţia Latène de tip fortificaţie de contur, apărată de val de pământ şi şanţ, la fortificaţia cu incintă din parament dublu de piatră, de inspiraţie elenistică.
Accesul este mai ușor, se poate ajunge cu mașina chiar la poalele Cetății. Până anul trecut exista și un mic chioșc unde se puteau comercializa pliante, cărți, materiale de popularizare despre cetățile dacice. In prezent, chioșcul este închis, iar fostul paznic pensionat.
Proprietar: primăria Orăştioara de Sus.
Situl este semnalizat după cum se poate observa
Este singura cetate care dispune de un sistem de protecție temporară. Deși foarte vechi, anii 80 și extrem de simplu, chiar inestetic, acest sistem de protecție a contribuit decisiv la păstrarea elevației, (cîteva asize de cărămidă arse slab) singura care se păstrează, din cadrul cetăților dacice din Munții Orăștiei.
Cetatea dacică de la Băniţa
Cetatea a fost construită pe o înălţime conică, la limita vestică a văii Jiului, denumită "Dealul Bolii" sau "Piatra Cetăţii" (904 m), izolată de munţii Sebeşului (N) şi Retezat (S-V), între DN 7A (E 71) Simeria – Petroşani - Târgu Jiu (la S) şi calea ferată (la N), la 4 km est de centrul comunei Băniţa.
Cetatea este aproape inaccesibilă şi se află la limita vestică a bazinului văii Jiului (altitudine 904 m). Dealul, înconjurat din trei părţi de apele râului Băniţa, oferea în mod natural posibilităţi de apărare, accesul fiind posibil doar pe latura de nord, unde sunt amplasate elementele de fortificare din epoca dacică.
Proprietar al terenului pe care se află cetatea este Primăria din Băniţa;
- Din păcate, monumentele abia se mai văd pe teren; nu s-a mai intervenit deloc în ultimii zeci de ani.
- Accesul este extrem de dificil, doar dinspre calea ferată Simeria – Petroşani, aproape impracticabil pentru un necunoscător.
Cetatea dacică de la Băniţa
Cetatea a fost construită pe o înălţime conică, la limita vestică a văii Jiului, denumită "Dealul Bolii" sau "Piatra Cetăţii" (904 m), izolată de munţii Sebeşului (N) şi Retezat (S-V), între DN 7A (E 71) Simeria – Petroşani - Târgu Jiu (la S) şi calea ferată (la N), la 4 km est de centrul comunei Băniţa.
Cetatea este aproape inaccesibilă şi se află la limita vestică a bazinului văii Jiului (altitudine 904 m). Dealul, înconjurat din trei părţi de apele râului Băniţa, oferea în mod natural posibilităţi de apărare, accesul fiind posibil doar pe latura de nord, unde sunt amplasate elementele de fortificare din epoca dacică.
Proprietar al terenului pe care se află cetatea este Primăria din Băniţa;
- Din păcate, monumentele abia se mai văd pe teren; nu s-a mai intervenit deloc în ultimii zeci de ani.
- Accesul este extrem de dificil, doar dinspre calea ferată Simeria – Petroşani, aproape impracticabil pentru un necunoscător.
Cetatea dacică de la Piatra Roşie –Luncani
Cetatea dacică de la Luncani- Piatra Roşie se află pe teritoriul satului Luncani (ALUN), comuna Boşorod, judeţul Hunedoara. Între Pâraiele Valea Roşie şi Valea Stângului se ridică masivul stâncos Piatra Roşie (823 m). O şa şi o pantă ceva mai domoale îl leagă spre est de celelalte înălţimi; restul pantelor sunt aproape verticale. Cetatea dacică de la Luncani-Piatra Roşie, a fost construită în vârful dealului cu acelaşi nume, pe un platou orientat nord-sud, cu lungimea de 16 m şi lăţimea între 30 şi 50 m. Această acropolă naturală, cu spatele şi lateralele înconjurate de prăpăstii, are faţa orientată către răsărit.
Cetatea este proprietate a statului român, prin Regia Naţională a Pădurilor; monumentele sunt slab vizibile pe teren, care este împădurit.
La Piatra Roșie, într-adevăr elementele de vegetație care au crescut nepermis de mult peste zidurile cetății, pun în pericol integritatea și planimetria acestor ziduri.
Pe parcursul vizitei de monitorizare, acest aspect a fost transmis verbal și directorului Parcului Natural, ing. Lucian Stratulat, care așteaptă să se facă demersurile necesare cu privire la igienizarea și tăierea de copaci, care afectează cetatea, dar care urmează un procedeu extrem de greoi și costisitor.
Aceste dorințe urgente de toaletare a vegetației vor fi adresate și de către Institutul Național al Patrimoniului, prin responsabilitățile ce-i revin, conform legislației în vigoare.
- Accesul auto este dificil, pe un drum forestier, accesibil totuși mult mai ușor față de altele.
Cetatea dacică de la Luncani- Piatra Roşie se află pe teritoriul satului Luncani (ALUN), comuna Boşorod, judeţul Hunedoara. Între Pâraiele Valea Roşie şi Valea Stângului se ridică masivul stâncos Piatra Roşie (823 m). O şa şi o pantă ceva mai domoale îl leagă spre est de celelalte înălţimi; restul pantelor sunt aproape verticale. Cetatea dacică de la Luncani-Piatra Roşie, a fost construită în vârful dealului cu acelaşi nume, pe un platou orientat nord-sud, cu lungimea de 16 m şi lăţimea între 30 şi 50 m. Această acropolă naturală, cu spatele şi lateralele înconjurate de prăpăstii, are faţa orientată către răsărit.
Cetatea este proprietate a statului român, prin Regia Naţională a Pădurilor; monumentele sunt slab vizibile pe teren, care este împădurit.
La Piatra Roșie, într-adevăr elementele de vegetație care au crescut nepermis de mult peste zidurile cetății, pun în pericol integritatea și planimetria acestor ziduri.
Pe parcursul vizitei de monitorizare, acest aspect a fost transmis verbal și directorului Parcului Natural, ing. Lucian Stratulat, care așteaptă să se facă demersurile necesare cu privire la igienizarea și tăierea de copaci, care afectează cetatea, dar care urmează un procedeu extrem de greoi și costisitor.
Aceste dorințe urgente de toaletare a vegetației vor fi adresate și de către Institutul Național al Patrimoniului, prin responsabilitățile ce-i revin, conform legislației în vigoare.
- Accesul auto este dificil, pe un drum forestier, accesibil totuși mult mai ușor față de altele.
Cetatea dacică de la Căpâlna, jud. Alba
Situată pe Valea Sebeşului, cetatea dacică de la Căpâlna se află pe teritoriul satului Căpâlna, comuna Săsciori, jud. Alba. Cetatea se află la 18 km de oraşul Sebeş. Ruinele acesteia se găsesc pe Dealul Cetăţii, la 2 km spre sud de satul Căpâlna (610 m), pe malul stâng al râului Sebeş.
Dealul Cetăţii, înalt de 610 m, străjuieşte şi închide prin poziţia sa dominantă valea Sebeşului. Izolat şi apărat din trei părţi de pante abrupte, numai spre sud-vest, Dealul Cetăţii se leagă, la vârf, prin şaua prelungă formată de culmea dealului Gărgălăului, de dealul Stăuinilor şi de celelalte înălţimi ale munţilor Sebeşului.
Pentru ridicarea cetăţii au fost efectuate amenajări prin lucrări de nivelare şi tăiere de terase în stâncă. Cetatea a fost ingenios amplasată chiar în punctul cel mai înalt al Dealului Cetăţii. De jur împrejur, promontoriul este înconjurat de o terasă patrulateră, netedă, cu dimensiunile de 8 x 11 m, din care se mai desprind alte trei mici terase.
Cetatea dacică de la Căpâlna avea rolul de a bara dinspre răsărit accesul către Sarmizegetusa Regia, situată la o depărtare de 40 km. De pe promontoriul cetăţii se puteau supraveghea nu numai Valea Sebeşului, ci şi înălţimile din jur.
Există un proiect de punere în valoare a cetății, finanțat de Consiliul Județean Alba, proiect care se lovește și el de problema regimului juridic încă incert.
Situl este intr-o stare de conservare destul de proastă. Nefiind dat in administrare nimănui, nici unei autorități, nu pot fi accesate fonduri private sau publice, întrucât nu exista proprietar sau administrator.
Situată pe Valea Sebeşului, cetatea dacică de la Căpâlna se află pe teritoriul satului Căpâlna, comuna Săsciori, jud. Alba. Cetatea se află la 18 km de oraşul Sebeş. Ruinele acesteia se găsesc pe Dealul Cetăţii, la 2 km spre sud de satul Căpâlna (610 m), pe malul stâng al râului Sebeş.
Dealul Cetăţii, înalt de 610 m, străjuieşte şi închide prin poziţia sa dominantă valea Sebeşului. Izolat şi apărat din trei părţi de pante abrupte, numai spre sud-vest, Dealul Cetăţii se leagă, la vârf, prin şaua prelungă formată de culmea dealului Gărgălăului, de dealul Stăuinilor şi de celelalte înălţimi ale munţilor Sebeşului.
Pentru ridicarea cetăţii au fost efectuate amenajări prin lucrări de nivelare şi tăiere de terase în stâncă. Cetatea a fost ingenios amplasată chiar în punctul cel mai înalt al Dealului Cetăţii. De jur împrejur, promontoriul este înconjurat de o terasă patrulateră, netedă, cu dimensiunile de 8 x 11 m, din care se mai desprind alte trei mici terase.
Cetatea dacică de la Căpâlna avea rolul de a bara dinspre răsărit accesul către Sarmizegetusa Regia, situată la o depărtare de 40 km. De pe promontoriul cetăţii se puteau supraveghea nu numai Valea Sebeşului, ci şi înălţimile din jur.
Există un proiect de punere în valoare a cetății, finanțat de Consiliul Județean Alba, proiect care se lovește și el de problema regimului juridic încă incert.
Situl este intr-o stare de conservare destul de proastă. Nefiind dat in administrare nimănui, nici unei autorități, nu pot fi accesate fonduri private sau publice, întrucât nu exista proprietar sau administrator.
2. REACTUALIZARE DATE TEHNICE (EVIDENȚA MONUMENTELOR)
Reactualizarea periodică a fişelor analitice de evidenţă ale celor șase cetăți dacice din Munții Oraștiei, toate înscrise în Lista Patrimoniului Mondial (1999) a fost realizată, la nivelul fișelor analitice minimale, cu ocazia întocmirii de INP în anul 2007, a Albumului Unesco editat de INMI, Monumente Unesco din România, precum și cu ocazia noii Liste a Monumentelor Istorice din anul 2010.
Cetatea dacică de la Căpâlna, cod LMI AB-I-s-A-00020 sat CĂPÂLNA; comuna SĂSCIORI "La Cetate. la 1000 m S-SV de podul peste Sebeş, a sec. I a. Chr. - II p.Chr., Latčne, Cultura geto – dacică.
Situl arheologic Sarmizegetusa, cod LMI HD-I-s-A-03190, punct "Dealul "Dealul Grădiştii.Grădiştii", sat GRĂDIŞTEA DE MUNTE; comuna ORĂŞTIOARA DE SUS.
Fortificaţia dacică de la Costeşti, punct "Blidaru, HD-I-s-A-03181 "Blidaru", sat Ocolișu Mic, Comuna Orștioara de Sus, sec. I a. Chr. - II p., Chr., Latene.
Cetatea dacică de la Costeşti, punct "Cetăţuia "Cetăţuia Înaltă, cod LMI .HD-I-s-A-03178 , sec. I a. Chr. - II p.Chr., Latčne, sat COSTEŞTI; comuna ORĂŞTIOARA DE SUS.
Cetatea dacică de la Băniţa, cod LMI, HD-I-s-A-03156 sat BĂNIŢA; comuna BĂNIŢA "Dealul Bolii.
Cetatea dacică de la Luncani Piatra Roșie, cod LMI HD-I-s-A-03200 Dealul "Piatra Roşie, la S de satul Boşorod, între Valea Luncanilor, Valea Roşie şi Valea Stângului, Fortificaţie sec. I a. Chr. - I p.Chr., Epoca geto dacică,Cultura dacică.
4. ZONELE DE PROTECȚIE
Toate au fost stabilite conform celor trimise către UNESCO în anul înscrierii 1999, așa cum sunt ele expuse în acest raport, transpuse însă pe suport digital și introduse in GIS, de altfel vizibile in aplicatia online http://www.egispat.inmi.ro
Reactualizarea periodică a fişelor analitice de evidenţă ale celor șase cetăți dacice din Munții Oraștiei, toate înscrise în Lista Patrimoniului Mondial (1999) a fost realizată, la nivelul fișelor analitice minimale, cu ocazia întocmirii de INP în anul 2007, a Albumului Unesco editat de INMI, Monumente Unesco din România, precum și cu ocazia noii Liste a Monumentelor Istorice din anul 2010.
Cetatea dacică de la Căpâlna, cod LMI AB-I-s-A-00020 sat CĂPÂLNA; comuna SĂSCIORI "La Cetate. la 1000 m S-SV de podul peste Sebeş, a sec. I a. Chr. - II p.Chr., Latčne, Cultura geto – dacică.
Situl arheologic Sarmizegetusa, cod LMI HD-I-s-A-03190, punct "Dealul "Dealul Grădiştii.Grădiştii", sat GRĂDIŞTEA DE MUNTE; comuna ORĂŞTIOARA DE SUS.
Fortificaţia dacică de la Costeşti, punct "Blidaru, HD-I-s-A-03181 "Blidaru", sat Ocolișu Mic, Comuna Orștioara de Sus, sec. I a. Chr. - II p., Chr., Latene.
Cetatea dacică de la Costeşti, punct "Cetăţuia "Cetăţuia Înaltă, cod LMI .HD-I-s-A-03178 , sec. I a. Chr. - II p.Chr., Latčne, sat COSTEŞTI; comuna ORĂŞTIOARA DE SUS.
Cetatea dacică de la Băniţa, cod LMI, HD-I-s-A-03156 sat BĂNIŢA; comuna BĂNIŢA "Dealul Bolii.
Cetatea dacică de la Luncani Piatra Roșie, cod LMI HD-I-s-A-03200 Dealul "Piatra Roşie, la S de satul Boşorod, între Valea Luncanilor, Valea Roşie şi Valea Stângului, Fortificaţie sec. I a. Chr. - I p.Chr., Epoca geto dacică,Cultura dacică.
4. ZONELE DE PROTECȚIE
Toate au fost stabilite conform celor trimise către UNESCO în anul înscrierii 1999, așa cum sunt ele expuse în acest raport, transpuse însă pe suport digital și introduse in GIS, de altfel vizibile in aplicatia online http://www.egispat.inmi.ro
Numele cetății | Zona de protecție | Zona protejată a zonei de protecție
Sarmizegetusa Regia | 66 ha | 281,2 ha
Costești - Blidaru | 0.9 ha | 288 ha
Costești - Cetățuie | 8 ha | 81,8 ha
Piatra Roșie | 18,3 ha | 123 ha
Bănița | 20,1 ha | 120,4 ha
Căpâlna | 4,1 ha | 42 ha
Sarmizegetusa Regia | 66 ha | 281,2 ha
Costești - Blidaru | 0.9 ha | 288 ha
Costești - Cetățuie | 8 ha | 81,8 ha
Piatra Roșie | 18,3 ha | 123 ha
Bănița | 20,1 ha | 120,4 ha
Căpâlna | 4,1 ha | 42 ha
5.MANAGEMENTUL MONUMENTELOR ISTORICE – este defectuos, pentru că din punct de vedere administrativ nu aparține decât de Parcul Natural Cioclovina - Grădiștea Muncelului. Autoritatea științifică în privința cercetărilor arheologice îi aparține Universității din Cluj, respectiv domnului Conf. dr. Gelu Florea pentru toate cetățile dacice din Munții Orăștiei.
Din păcate, lipsa unui administrator de drept asupra cetăților dacice din Munții Orăștiei face ca acestea să nu poată fi administrate, păzite și întreținute în mod constant și civilizat. Nici un fel de fonduri publice și private nu pot fi alocate in lipsa unui proprietar de drept. Este și motivul pentru care din anul 2004; INP nu a mai putut să aloce fonduri pentru restaurarea și consolidarea acestor cetăți. De asemenea, în cazul cetății de la Piatra Roșie, vegetația crescută peste zidurile cetății, lipsa de întreținere constantă a vegetației face ca blocuri de piatră să fie în situația de a fi dislocate.
6. PROBLEME JURIDICE
Evoluţia reglementărilor cu privire la administrarea Parcului Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina şi a influenţelor acestora asupra cetăţilor dacice din Munţii Şureanu 1
- Parcul Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina (PNGM-C) a fost înfiinţat în 1979 prin Decizia 452 a Consiliului Judeţean Hunedoara ca arie protejată de interes judeţean.
- În anul 1997, prin Hotărârea nr.13/1997 a Consiliului Judeţean Hunedoara, Parcul Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina este recunoscut ca arie protejată de interes judeţean şi este dat în administrarea Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, incluzându-se cetăţile dacice, peşterile aflate în acest areal, etc.
- În anul 2000, prin Legea nr 5/2000 Parcul Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina devine arie naturală de importanţă naţională, astfel pierzându-se, automat, dreptul de administrare judeţeană a zonei.
- În anul 2003 prin HG 230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora, se stabilesc limitele Parcul Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina, limite ce includ şi cetăţile dacice.
- Tot în anul 2003 se emite Ordinul Ministrului Mediului nr 552/2003 prin care este aprobată zonarea interioară a parcului instituindu-se zonă de conservare specială peste toate monumentele UNESCO din cadrul Parcul Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina
- În acelaşi an, 2003, Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului a aprobat, prin Ordin al ministrului, procedura de încredinţare a administrării ariilor naturale protejate, astfel ajungându-se la înfiinţarea Administraţiei Parcului Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina, structură aflată în subordinea Direcţiei Silvice Deva.
- În anul 2005 Ordinul 494 al Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului este modificat ordinul mai sus menţionat, însă structura administrării Parcului Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina nu este modificată.
- Prin OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice este reglementat şi descris regimul zonelor de protecţie integrală, astfel că prin alin. (4),(5), respectiv (6) a art. 22 din actul normativ menţionat se arată restricţiile cu privire la acest tip de zone, după cum urmează:
(4) Zonele de protecţie integrală cuprind cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul ariilor naturale protejate.
(5) În zonele prevăzute la alin. (4) sunt interzise:
(6) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), în zonele de protecţie integrală, în afara perimetrelor rezervaţiilor științifice cu regim strict de protecţie, se pot desfăşura următoarele activităţi:
• ştiinţifice şi educative;
• activităţi de ecoturism care nu necesită realizarea de construcţii-investiţii;
- luarea măsurilor necesare de armonizare legislativă (Ordonanţa nr. 47/2000 privind stabilirea unor măsuri de protecţie a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial, Legea nr. 564/2001 pentru aprobarea Ordonanţei nr. 47/2000 privind stabilirea unor măsuri de protecţie a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial, Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice cu completările şi modificările ulterioare, Ordonanţa nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, cu modificările şi completările ulterioare cu întreaga legislaţie referitoare la înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Parcului Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina ).
Elaborarea unei propuneri (Hotărâre de Guvern) cu privire la scoaterea din zonele de protecţie integrală a terenurilor pe care se află monumentele istorice, mai exact a siturilor de pe Dealul Grădiştii, Feţele Albe, Costești-cetățuie, Blidaru, Piatra Roşie, şi darea acestor monumente spre administrare Consiliului Judeţean Hunedoara.
7. DOCUMENTAȚII TEHNICE ȘI LUCRĂRI DE CONSERVARE / RESTAURARE
Sarmizegetusa Regia –Studiu de fezabilitate S.C. ASAR 2003
8. STAREA DE CONSERVARE A MONUMENTELOR– risc major, fără a fi păzite și amenințate de agresiunea factorilor naturali și umani.
9. INVESTIȚII, DEZVOLTARE TURISTICĂ
La Costești și la Piatra Roșie exista două centre de informare turistică, care încă nu sunt funcționale.
10. RESURSE FINANCIARE - imposibilitatea practicării unei gestiuni coerente, precum și a existentei unui plan de management, așa cum o cere UNESCO, din cauza lipsei unui administrator legal. Imposibilitatea alocării de bani publici sau europeni, din același motiv.
11. SEMNALIZAREA MONUMENTELOR
Peste tot există semnalizare dublă, adică semnalizarea monumentelor UNESCO, dar și semnalizarea din partea Parcului Natural Cioclovina- Grădiștea Muncelului.
12. VIZITATORI – Sarmizegetusa Regia- 10.000 pe an, celelalte cetăți au cate 5.000 de vizitatori de an , din nefericire datele sunt cu totul aproximative, in lipsa unor statistici oficiale.
13. PUBLICAȚII, STUDII ȘTIINȚIFICE
Există rapoartele de cercetare arheologică anuale, unde sunt publicate datele sintetice din campania anuală, vezi Cronica Cercetărilor Arheologice, 2012, editată de INP, precum și edițiile anterioare editate CIMEC.
De asemenea, in anul 2007, a fost publicat un album cu privire la toate monumentele UNESCO din România, incluzând și Cetățile dacice din Munții Orăștiei, editor INMI
Ghid Album despre Cetățile dacice din Munții Orăștiei, autori Adriana și Eugen Pescaru.
14. FESTIVALURI, DEZBATERI, SIMPOZIOANE
Muzeul Civilizaței dacice și Romane. Consiliul Județean Hunedoara și Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva organizează anual Sesiunea anuală de comunicări științifice a Muzeului.
La Sarmizegetusa Regia - se organizează în septembrie festivalul Dac - Fest în comuna Costești de către Fundația Terra Dacica Aeterna, aflat deja la a treia ediție.
De asemenea, la Sarmizegetusa Regia se organizează Ziua Porților Deschise – 20 august în fiecare an.
De asemenea, se organizează o manifestare care se intitulează Istorie/Natură/Cultură – organizată de Consiliul Județean în colaborare cu Consiliul Local.
La Muzeul din Orăștie exista expoziția temporară intitulată Cetățile dacilor.Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva în colaborare cu Consiliul Judeţean Hunedoara, Muzeul "Castelul Corvinilor" Hunedoara, Muzeul de Istorie Sighişoara şi Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir" – Facultatea de Istorie Bucureşti organizează expoziţia temporară Artă şi meşteşug în Epoca Regatului Dac. Artefacte din os şi corn.
Evenimentul expoziţional a prezentat ceramica dacică, de această dată piesele, originale şi replici, prezente în expoziţie sunt cele din os şi corn.
Pensiuni
La Căpâlna exista o pensiune chiar lângă DN, care este dată in folosință, dar unde nu exista nici un fel de informații despre cetatea de la Căpâlna. Există o semnalizare veche a cetății din Drumul național, și una noua pusă de MDRT. La Costești – există mai multe pensiuni, Popasul Dacilor, Kotiso, La Istrate, Blidaru, etc.
La Piatra Roșie, există o locuință, care, fără a fi pensiune, poate oferi cazare.
7. DOCUMENTAȚII TEHNICE ȘI LUCRĂRI DE CONSERVARE / RESTAURARE
Sarmizegetusa Regia –Studiu de fezabilitate S.C. ASAR 2003
8. STAREA DE CONSERVARE A MONUMENTELOR– risc major, fără a fi păzite și amenințate de agresiunea factorilor naturali și umani.
9. INVESTIȚII, DEZVOLTARE TURISTICĂ
La Costești și la Piatra Roșie exista două centre de informare turistică, care încă nu sunt funcționale.
10. RESURSE FINANCIARE - imposibilitatea practicării unei gestiuni coerente, precum și a existentei unui plan de management, așa cum o cere UNESCO, din cauza lipsei unui administrator legal. Imposibilitatea alocării de bani publici sau europeni, din același motiv.
11. SEMNALIZAREA MONUMENTELOR
Peste tot există semnalizare dublă, adică semnalizarea monumentelor UNESCO, dar și semnalizarea din partea Parcului Natural Cioclovina- Grădiștea Muncelului.
12. VIZITATORI – Sarmizegetusa Regia- 10.000 pe an, celelalte cetăți au cate 5.000 de vizitatori de an , din nefericire datele sunt cu totul aproximative, in lipsa unor statistici oficiale.
13. PUBLICAȚII, STUDII ȘTIINȚIFICE
Există rapoartele de cercetare arheologică anuale, unde sunt publicate datele sintetice din campania anuală, vezi Cronica Cercetărilor Arheologice, 2012, editată de INP, precum și edițiile anterioare editate CIMEC.
De asemenea, in anul 2007, a fost publicat un album cu privire la toate monumentele UNESCO din România, incluzând și Cetățile dacice din Munții Orăștiei, editor INMI
Ghid Album despre Cetățile dacice din Munții Orăștiei, autori Adriana și Eugen Pescaru.
14. FESTIVALURI, DEZBATERI, SIMPOZIOANE
Muzeul Civilizaței dacice și Romane. Consiliul Județean Hunedoara și Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva organizează anual Sesiunea anuală de comunicări științifice a Muzeului.
La Sarmizegetusa Regia - se organizează în septembrie festivalul Dac - Fest în comuna Costești de către Fundația Terra Dacica Aeterna, aflat deja la a treia ediție.
De asemenea, la Sarmizegetusa Regia se organizează Ziua Porților Deschise – 20 august în fiecare an.
De asemenea, se organizează o manifestare care se intitulează Istorie/Natură/Cultură – organizată de Consiliul Județean în colaborare cu Consiliul Local.
La Muzeul din Orăștie exista expoziția temporară intitulată Cetățile dacilor.Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva în colaborare cu Consiliul Judeţean Hunedoara, Muzeul "Castelul Corvinilor" Hunedoara, Muzeul de Istorie Sighişoara şi Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir" – Facultatea de Istorie Bucureşti organizează expoziţia temporară Artă şi meşteşug în Epoca Regatului Dac. Artefacte din os şi corn.
Evenimentul expoziţional a prezentat ceramica dacică, de această dată piesele, originale şi replici, prezente în expoziţie sunt cele din os şi corn.
Pensiuni
La Căpâlna exista o pensiune chiar lângă DN, care este dată in folosință, dar unde nu exista nici un fel de informații despre cetatea de la Căpâlna. Există o semnalizare veche a cetății din Drumul național, și una noua pusă de MDRT. La Costești – există mai multe pensiuni, Popasul Dacilor, Kotiso, La Istrate, Blidaru, etc.
La Piatra Roșie, există o locuință, care, fără a fi pensiune, poate oferi cazare.
15. DEZVOLTAREA MESERIILOR TRADIȚIONALE – nu am avut informații cu privire la astfel de preocupări.
Concluzii
Legislația recentă cu privire la Monumentele UNESCO prin HG. 1268-2010 privind aprobarea Programului de protecţie şi gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial UNESCO, publicată în Monitorul Oficial nr. 11 din 5 ianuarie 2011, prevede constituirea unor Comitete de Organizare, care să-și impartă atribuții clare în privința planurilor de management necesare pentru gestionarea Monumentelor UNESCO. Pentru cetățile dacice din Munții Orăștiei, aceste Comitete au fost create de către Consiliul Județean (Alba şi Hunedoara), însă nu a fost numit coordonatorul monumentului, (Hunedoara) din cauza regimului juridic încă neclar.
Conform acestui HG , Art. 8 , se prevede:
(1) Gestionarea monumentelor se va realiza prin implementarea unui sistem de management care va avea drept obiectiv principal protecţia monumentelor în integritatea şi totalitatea lor, în concordanţă cu legislaţia României şi cu ghidul operaţional UNESCO.
(2) Sistemul de management se va baza pe:
a) adoptarea unui protocol încheiat între autorităţile publice locale, judeţene, centrale, comunitatea locală, cu precizarea responsabilităţilor fiecărei părţi;
b) adoptarea unui plan de acţiuni care să cuprindă acţiunile, instituţiile responsabile, obligaţiile, termenele de realizare şi fondurile alocate.
[1] Aceste date ne-au fost furnizate de Cristina Bodo, cercetător la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva
.jpg?locale=ro)
.jpg?locale=ro)
