Începutul lunii martie în popor este socotit „Cap de An”, deoarece indică începutul unui nou ciclu de rodire și de reconectare cu strămoșii trecuți în lumea de dincolo. Primele 9 zile din luna martie, numite Zilele Babelor, prefigurează cum va fi vremea, ritmează agricultura. De asemenea, se spune că așa cum va fi vremea în ziua respectivă, aşa va fi şi soarta omului de-a lungul anului. În general, „baba” este aleasă în funcţie de data naşterii. Baba Dochia este varianta românească a Mumei Pământului. Potrivit legendelor, Baba Dochia fie este o păstoriţă neprihănită, de care se îndrăgostește Traian şi care se roagă Maicii Precista să o salveze de hăituiala cotropitorilor, fie este o zgripţuroaică de soacră, care îşi supune nora la grele încercări. În calendarul creştin, peste imaginea Babei Dochia s-au suprapus trăsăturile Sfintei Eudochia.

Mărțișorul este un simbol al primăverii, al renașterii vegetației, al iubirii răspândit pe întreg teritoriul țării. Mărţişorul tradiţional este alcătuit dintr-un bănuţ de argint prin care este trecut un şnur din lână, bumbac sau mătase. Şnurul este răsucit dintr-un fir roșu și unul alb. Culorile şnurului de mărţişor reprezintă victoria căldurii asupra frigului iar argintul puritatea.

De 1 Martie se dăruiesc mărțișoare mai ales copiilor și tinerilor, pentru a-i apăra de spiritele de deochi, de boli și de farmece. În Muntenia, băieții oferă mărțișoare fetelor. În Moldova, fetele dau mărțișoare băieților. Mărțișorul se poartă timp de 9 zile, după care trebuie legat de ramura înmugurită a unui pom roditor. Dacă pomul nu rodeşte în acel an este semn rău.