DATARE: Sec. XVIII – XIX

LOCALIZARE: Sat Sâmbăta de Sus, comuna Sâmbăta de Sus, județ Brașov

ACCESIBILITATE: Accesul se realizează din DN 1 (E 68) Brașov - Sibiu, în localitatea Sâmbăta de Jos, spre sud, pe drum județean 105B, cca. 15 km.

FUNCȚIUNE ACTUALĂ: Ansamblul palatului Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus nu este în circuitul public.

Moşia Sâmbăta de Sus intră în posesia marelui vornic Preda Brâncoveanu, bunicul lui Constantin Brâncoveanu, la 11 martie 1654, de la Susana Lorantfi, văduva principelui Gheorghe Rakoczi.

În anul 1708, Constantin Brâncoveanu construieşte aici un palat după modelul celor de la Potlogi şi Mogoşoaia, pentru a se putea retrage şi adăposti în caz de pericol turcesc.
În perioada 1772-1802 moşia trece din stăpânirea familiei Brâncoveanu la negustorul Dumitru Marcu.

La sfîrşitul secolului al XVIII-lea, palatul este dărâmat de guvernatorul Transilvaniei, din motive de securitate militară, datorită apropierii de vechiul hotar către Ţara Românească. Din palat s-au păstrat doar pivniţele.
În secolul al XIX-lea Grigore Brâncoveanu ridică palatul actual, înglobând pivniţele vechiului palat.

Urmaşii Brâncovenilor stăpânesc domeniul până în anul 1922, la reforma agrară. În perioada 1927-1944, palatul funcţionează drept casă de odihnă a scriitorilor. După război, timp de câteva decenii, este transformat în şcoală primară.

În prezent, ansamblul curţii brâncoveneşti de la Sâmbăta de Sus este alcătuit din palatul construit în prima jumătate a secolului al XIX-lea de Grigore Brâncoveanu, puternic modificat în perioada recentă, şi din poarta de piatră de acces în incintă, care păstrează piese bogat decorate ale ansamblului edificat de Constantin Brâncoveanu.

În subsolul palatului se pot identifica vechile pivniţe brâncoveneşti: plan pătrat, alcătuit din patru încăperi acoperite cu calote pe pandantivi susţinute de arcuri care se întâlnesc într-un stâlp masiv central, ca la Mogoşoaia şi Potlogi.