DATARE: sec. XVII - XVIII

LOCALIZARE
Sit arheologic localizat în Piața Unirii; carou cadastral:15 - 16; la poalele Dealului Patriarhiei 

FUNCȚIUNE ACTUALĂ
Sit arheologic 

La poalele Dealului Patriarhiei, pe locul casei vechi a lui Ivaşcu Vornic, unchiul lui Preda Brâncoveanu, bunicul lui Constantin Brâncoveanu, avea să ridice domnitorul palatul său. Aici, în faţa porţilor vechilor case, fuseseră ucişi de către Mihnea-Vodă, în februarie 1655, tatăl lui Constantin Brâncoveanu, Papa şi fraţii viitorului domnitor, Barbu şi Matei. Pe locul unde aceştia fuseseră ucişi, se ridicase o cruce de piatră, a cărei replică dăinuie şi astăzi. Grădina palatului, cu heleşteu şi chioşc, se întindea către est până la Dâmboviţa. La nord, peste drum de palat, se afla Spitalul Brâncovenesc.

O descriere a palatului o realizează epigrafistul Christhull, care, însoţindu-l pe lordul Paget, fostul ambasador englez la Constantinopole, a fost găzduit în palat de către Brâncoveanu, în perioada 21-28 aprilie 1702: "Acest palat este frumos, încăpător, zidit din piatră şi pitoresc acoperit după obiceiul ţării cu şindrilă.... Faţada are o vedere spre o grădină mare şi, din aripa stângă a casei porneşte o altă grădină mai mică. Amândouă sunt frumoase, pline de umbră şi verdeaţă."

După moartea domnitorului, palatul este locuit de Maria, soţia sa. După moartea acesteia, proprietatea îi revine nepotului său Constantin, apoi fiului acestuia Manolache Brâncoveanu.
În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, palatul devine caravanserai, nemaifiind întreţinut. Grădinile erau şi ele neîngrijite.

O descriere din anul 1780 face referire la grădina de flori, cu heleşteu, în fundul căreia se mai afla încă chioşcul.

Marele ban Grigore Brâncoveanu salvează din palat două coloane în torsadă, cu bazele decorate cu lei şi lintoul decorat cu coroana princiară şi stemele Cantacuzinilor, înglobându-le în extiderea palatul de la Mogoşoaia, unde se află şi astăzi, străjuind intrarea de la nivelul parterului.

Palatul cu grădina sa este marcat în planul întocmit de inginerul Schweder în anul 1847, cu numele Furst Palast - Palatul Prinţului. În Planul Borroczyn, ansamblul apare cu numele Palatul Brankovanu. În Planul Hiottu din anul 1871, palatul încă există, cu numele Palatulu Bibescului, prinţul Bibescu fiind moştenitorul averii lui Constantin Brâncoveanu prin filierea marelui ban Grigore Brâncoveanu.

În Planul Oraşului Bucureşti din 1895-1899, pe locul palatului şi a grădinilor sale se află o piaţă de legume.