Ruinele curții brâncovenești de la Obilești
Reşedinţe brâncoveneşti
Despre
DATARE: sf. sec. XVII
LOCALIZARE: Pe insula Dealul Beci, sat Siliștea (fost Obilești), comuna Valea Argovei, județ Călărași
ACCESIBILITATE:
La circa 65 de km est de București, pe A3 sau E81 până în orașul Lehliu Gară. Apoi circa 10 km către sud, pe drumul 201 B până în Valea Argovei, apoi spre vest pe drumul 303, până în satul Siliștea (fost Obilești).
La circa 65 de km est de București, pe A3 sau E81 până în orașul Lehliu Gară. Apoi circa 10 km către sud, pe drumul 201 B până în Valea Argovei, apoi spre vest pe drumul 303, până în satul Siliștea (fost Obilești).
FUNCȚIUNE ACTUALĂ: Ruine acoperite de pământ.
ISTORIC:
Ocina Bieleştilor este atestată documentar la 12 aprilie 1575, în dania lui Alexandru Mircea către Milea. În anul 1579 este atestată cu numele Ocina Obileştilor.
În perioada 1680-1681, Constantin Brâncoveanu cumpără 627 stânjeni în Obileşti, cu 260 de taleri, de la Nedelcu clucerul şi de la feciorii lui Iorga stolnicul. Brâncoveanu ridică aici "case din piatră", pe un ostrov aflat între două braţe ale râului Mostiştea, înconjurat din toate părţile de ape. Locul este cunoscut şi astăzi cu numele "Dealul Beciului“ sau "La Beci“. Şi acestă reşedinţă brâncovenească a fost aşezată într-un loc aflat in directă conexiune cu natura, într-un peisaj foarte frumos.
Aflăm de la cronicarul Radu Greceanu că în anul 1697 "dar având domniia răsuflare după ce toate poruncile împlinise, după obiceiul ce-l avea primăvara, în luna lui mai a ieşit la preumblare, mersu-au, cum şi în alte dăţi, la satul mării-sale Obileştii, cu toată casa mării-sale şi cu toată boierimea".
Domnitorul poposea la curtea sa de la Obileşti şi "la preumblare", dar şi în drumul Lichireştilor (astăzi Călăraşi) către Dunăre, spre turci, ocolind astfel drumul prin raiaua Giurgiului. Radu Greceanu relatează popasul din anul 1703, la întoarcerea din călătoria la Adrianopol "Apoi mergând toţi cuconii şi toată ceilaltă boierime au sărutat mâna mării-sale, şi dă acolo luând în jos spre Obileşti cu toţii, se-au primblat câteva zile trezvindu-se de valurile ce avusese."
Şi în "Anonimul brâncovenesc“ sunt consemnate vizitele domnitorului la Obileşti, primăvara, "fiind loc frumos şi desfătat": "În vreme ce mersese la satul măriei sale, la Obileşti, unde eleşteu este şi plimbare foarte frumoasă de primăvară, unde nu o dată, ci de multe ori zicea măria-sa: că estimp numai a plimbărilor griji vom avea din Obileşti în Bucureşti, deacii în Mogoşoaia, deacii în Potlogi, deacii în Târgovişte, vom trece vara şi de toamnă la vii vom merge, unde ni se va părea“.
În anul 1708, domnitorul dăruieşte satul, cu heleşteu şi mori, fiului său Radu.
În secolul al XIX-lea, în Obileşti se poartă lupte în cele două războaie ruso-turce din 1806-1812 şi 1853-1856, satul şi curtea suferind distrugerile războiului.
La începutul secolului XX, moşia, cu ruinele curţii, din care mai erau vizibile beciurile, sunt în proprietatea prinţului Bibescu, care moştenise averea lui Constantin Brâncoveanu prin filierea marelui ban Grigore Brâncoveanu.
Actualmente ruinele curţii de la Obileşti nu mai sunt vizibile, iar cercetările arheologice nu au fost încheiate, astfel încât asupra înfăţişării sale există foarte puţine informaţii.
Ocina Bieleştilor este atestată documentar la 12 aprilie 1575, în dania lui Alexandru Mircea către Milea. În anul 1579 este atestată cu numele Ocina Obileştilor.
În perioada 1680-1681, Constantin Brâncoveanu cumpără 627 stânjeni în Obileşti, cu 260 de taleri, de la Nedelcu clucerul şi de la feciorii lui Iorga stolnicul. Brâncoveanu ridică aici "case din piatră", pe un ostrov aflat între două braţe ale râului Mostiştea, înconjurat din toate părţile de ape. Locul este cunoscut şi astăzi cu numele "Dealul Beciului“ sau "La Beci“. Şi acestă reşedinţă brâncovenească a fost aşezată într-un loc aflat in directă conexiune cu natura, într-un peisaj foarte frumos.
Aflăm de la cronicarul Radu Greceanu că în anul 1697 "dar având domniia răsuflare după ce toate poruncile împlinise, după obiceiul ce-l avea primăvara, în luna lui mai a ieşit la preumblare, mersu-au, cum şi în alte dăţi, la satul mării-sale Obileştii, cu toată casa mării-sale şi cu toată boierimea".
Domnitorul poposea la curtea sa de la Obileşti şi "la preumblare", dar şi în drumul Lichireştilor (astăzi Călăraşi) către Dunăre, spre turci, ocolind astfel drumul prin raiaua Giurgiului. Radu Greceanu relatează popasul din anul 1703, la întoarcerea din călătoria la Adrianopol "Apoi mergând toţi cuconii şi toată ceilaltă boierime au sărutat mâna mării-sale, şi dă acolo luând în jos spre Obileşti cu toţii, se-au primblat câteva zile trezvindu-se de valurile ce avusese."
Şi în "Anonimul brâncovenesc“ sunt consemnate vizitele domnitorului la Obileşti, primăvara, "fiind loc frumos şi desfătat": "În vreme ce mersese la satul măriei sale, la Obileşti, unde eleşteu este şi plimbare foarte frumoasă de primăvară, unde nu o dată, ci de multe ori zicea măria-sa: că estimp numai a plimbărilor griji vom avea din Obileşti în Bucureşti, deacii în Mogoşoaia, deacii în Potlogi, deacii în Târgovişte, vom trece vara şi de toamnă la vii vom merge, unde ni se va părea“.
În anul 1708, domnitorul dăruieşte satul, cu heleşteu şi mori, fiului său Radu.
În secolul al XIX-lea, în Obileşti se poartă lupte în cele două războaie ruso-turce din 1806-1812 şi 1853-1856, satul şi curtea suferind distrugerile războiului.
La începutul secolului XX, moşia, cu ruinele curţii, din care mai erau vizibile beciurile, sunt în proprietatea prinţului Bibescu, care moştenise averea lui Constantin Brâncoveanu prin filierea marelui ban Grigore Brâncoveanu.
Actualmente ruinele curţii de la Obileşti nu mai sunt vizibile, iar cercetările arheologice nu au fost încheiate, astfel încât asupra înfăţişării sale există foarte puţine informaţii.
ALTE OBIECTIVE CULTURALE MONUMENT ISTORIC DIN ZONĂ
Casă boierească, CL-II-m-B-14717, între satul Dănești și comuna Lupșanu, pe valea pârâului Argova.
Contact
Siliștea 917278, Romania
Vezi pe harta
https://curti-brancovenesti.patrimoniu.ro/date-istorice/curtea-de-la-obilesti