În perioada 21-25 noiembrie 2011 a fost efectuată o deplasare în județul Suceava, având ca scop:
• documentarea in situ în vederea întocmirii raportului de monitorizare pentru situl cu poziția 598 bis din Lista Patrimoniului Mondial UNESCO: Biserici din Moldova, la următoarele obiective:
- Biserica "Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul " din satul Arbore, comuna Arbore;
- Biserica "Adormirea Maicii Domnului şi Sfântul Gheorghe" a Mănăstirii Humor, comuna Mănăstirea Humorului;
- Biserica "Buna-Vestire" a Mănăstirii Moldoviţa, comuna Vatra Moldoviței;
- Biserica "Înălţarea Sfintei Cruci" din Pătrăuţi, comuna Pătrăuți;
- Biserica "Sfântul Nicolae" a Mănăstirii Probota, comuna Dolhasca;
- Biserica "Sfântul Gheorghe" a Mănăstirii "Sfântul Ioan cel Nou" din Suceava;
- Biserica "Învierea Domnului" a Mănăstirii Suceviţa, comuna Suvevița;
- Biserica "Sfântul Gheorghe" a Mănăstirii Voroneţ, Gura Humorului;
• întâlnirea cu reprezentanți ai Consiliului Județean Suceava, cu deținătorii monumentelor istorice: Arhiepiscipia Sucevei și Rădăuților, stareți și preoți parohi, cu autoritățile locale și cu reprezentanții D.J.C.P.N. Suceava pentru verificarea stadiului de implementare a Programului de protecție și gestiune a sitului înscris în Lista Patrimoniului Mondial;
• întâlnire cu reprezentanții Departamentului de Monitorizare a Monumentelor Istorice din cadrul Muzeului Bucovinei, întocmitorii "Rapoartelor bianuale privind starea de conservare a monumentelor din județul Suceava înscrise în Lista Patrimoniului Mondial";
La deplasare au participat reprezentanții Consiliului Județean Suceava și specialiști ai Departamentului de Monitorizare a Monumentelor Istorice din cadrul Muzeului Bucovinei.


1. REACTUALIZARE DATE TEHNICE
În intervalul 2006-2010 D.J.C.P.N. Suceava, a întocmit Fișele analitice ale celor opt biserici înscrise în Lista Patrimoniului Mondial, precum și Obligațiile de folosință pentru acestea.

2. DATE PRIVITOARE LA LOCALIZAREA MONUMENTELOR
În intervalul 2006-2008, datorită unui program desfășurat de Institutul Național al Monumentelor Istorice, monumentele din România înscrise în Lista Patrimoniului Mondial, printre care și cele opt biserici din Moldova, sunt vizualizabile pe Google Earth.

3. JUSTIFICAREA ÎNSCRIERII
Situl "Biserici din Moldova" a fost înscris în anul 1993 în Lista Patrimoniului Mondial în baza criteriilor I și IV, valorile sitului, ca și semnificația acestuia, așa cum au fost definite la momentul înscrierii ramânând neschimbate.
În anul 2010 situl a fost extins prin introducerea în LPM/UNESCO a Bisericii "Învierea Domnului" a Mănăstirii Suceviţa, în baza acelorași criterii: I și IV.

4. ZONELE DE PROTECTIE
În prezent sunt în curs de actualizare Planurile Urbanistice Generale ale unitaților administrativ teritoriale în raza cărora sunt amplasate monumentele înscrise în LPM.
În cadrul programul de întocmire a Planurilor Urbanistice Zonale, desfășurat de M.D.R.T. pentru monumentele din România înscrise în Lista Patrimoniului Mondial, sunt finananțate, în prezent, P.U.Z.Z.C.P. pentru Biserica "Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul " din satul Arbore, comuna Arbore și pentru Biserica "Adormirea Maicii Domnului şi Sfântul Gheorghe" a Mănăstirii Humor, comuna Mănăstirea Humorului, urmând ca în anii următori sa fie finanțate documentațiile pentru celelalte sașe biserici.

5. MANAGEMENTUL MONUMENTELOR
Dupa cum se știe bisericile din Moldova înscrise în LPM sunt în cult, fiind folosite fie ca biserici de parohie fie ca biserici de mănăstire, modul de folosire al acestora nefiind modificat de la înscrierea în Listă.
Programul de protecție și gestiune a monumentelor înscrise în Lista Patrimoniului Mondial stabilit prin din HG 493/aprilie 2004 și HG 1.268/2010, modificat prin HG 1.102/2011, este în curs de implementare. În cadrul Consiliului Județean Suceava este în curs de alcătuire comitetul de organizare UNESCO (COU) pentru situl cu poziția 598 bis din LPM UNESCO: Biserici din Moldova.


6. INVESTIȚII
În cele opt unități administrativ teritoriale pe raza cărora se află bisericile din Moldova înscrise în LPM UNESCO sunt promovate următoarele investiții:

1 – Primăria Municipiului Suceava
- Refacere zid incintă;
- Consolidare şi restaurare turn clopotniţă;
- Modernizare strada Mitropoliei – parte dint-un proiect amplu de reabilitare străzi,
modernizare parcuri, etc. în municipiul Suceava – cu finanţare din fonduri europene.

2 – Primăria comunei Arbore
- Împădurire terenuri agricole degradate, comuna Arbore;
- Construire centru de informare turistică, sat Arbore, comuna Arbore;
- Apărare maluri pârâu Dumbrăviţa, comuna Arbore;
- Modernizare trotuare, comuna Arbore;
- Construire sală festivităţi, sat Clit, comuna Arbore;
- Canalizare şi staţie de epurare, comuna Arbore.

3 – Primăria Oraşului Dolhasca
- Modernizare D.J. 208 Dolhasca – Probota;
- Construirea unui centru de informare turistică în zona Mănăstirii Probota.

4 – Primăria Oraşului Gura Humorului
1 – Proiecte finalizate
- Lucrările executate în perioada 2010 – 2011 au fost de plombare drumuri şi parcări, înlocuiri elemente de iluminat, etc;
2 – Proiecte în implementare
- PIDU – Reabilitare infrastructură rutieră oraş Gura Humorului;
- Accese şi parcări în zona Catedralei Ortodoxe oraş Gura Humorului;
- Realizarea unui sistem de monitorizare video pentru creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii în oraşul Gura Humorului.

5 – Primăria comunei Mănăstirea Humorului
1 – Proiecte finalizate
- Canalizare în comuna M-rea Humorului – proiect finanţat prin Programul Sapard, măsura 2.1. şi finalizat în 2006;
- Modernizare drumuri forestiere Dulcea, Văcăreni şi Magherniţa, localitatea M – rea Humorului – proiect finanţat prin Programul Sapard, finalizat în 2008;
2 – Proiecte în implementare
- Construirea centrului de informare turistică în comuna M – rea Humorului – finanţat prin FEADR, măsura 313;
- Construire şi reabilitare poduri şi podeţe, localitatea M – rea Humorului – finanţat prin OG 7/2006;
- Reparaţii capitale şi extindere la Şcoala cu clasele I – VIII, la M – rea Humorului;
- Modernizare DJ 177 Mănăstirea Humorului – Poiana Micului.

6 – Primăria comunei Pătrăuţi
- Alimentare cu apă, sat Pătrăuţi, comuna Pătrăuţi;
- Alimentare cu gaze naturale, sat Pătrăuţi, comuna Pătrăuţi.

7 – Primăria comunei Suceviţa
- Canalizare şi staţie de epurare;
- Alimentare cu apă;
- Pârtie de schi;
- Amenajare parcuri verzi.

8 – Primăria comunei Vatra Moldoviţei
- Asfaltare drumuri de interes local , L = 9,3 km şi centru de zi pentru copii, prin măsura 3.2.2;
- Centru de informare turistică, măsura 3.1.3;
- Renovare cămine culturale în satul Vatra Moldoviţei şi satul Paltinu;
- Sală de sport;
- Reamenajare stadion.

9. FACTORI CARE AFECTEAZĂ MONUMENTELE (STARE DE CONSERVARE)

Biserica "Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul " din Arbore
1. Starea de conservare a monumentului
1.1. Biserica
1.1.1. Exterior
În urma observaţiilor directe a stării de conservare a monumentului s-au constatat următoarele:
Ploile abundente și faptul că învelitoarea bisericii se află într-o avansată stare de degradare, au contribuit la infiltrarea apelor pluviale și afectarea unei suprafețe extinse de pe fațada de sud a bisericii, pornind de la cornișă și difuzând lateral şi spre limita inferioară.
Vegetația arboricolă din jurul monumentului contribuie la menținerea unui microclimat închis, fără ventilație, cu o umiditate excesivă care favorizează și evoluția unor agenți biologici (licheni, mușchi), în special pe pavimentul din jurul bisericii.
Tot la nivelul pavimentului și rigolei perimetrale, construite în anii '70 cu ocazia unor intervenţii de restaurare, poate fi observată și lipsa aderenţei mortarelor de rostuire din ciment, cu pierderea totală sau parţială a acestora în unele zone. Trebuie menţionat faptul că pavimentul şi rigola perimetrală au favorizat menținerea umidităţii de capilaritate. Pe lângă aceasta, structura de zidărie şi pictura murală au fost îmbogăţite cu sărurile solubilizate din cimentul folosit pentru rostuirea pietrelor de râu încastrate într-o placă de beton.
1.1.2. Interior
La interior, în pronaos, pictura murală este restaurată, cu excepţia tabloului funerar, iar în naos, pictura murală, se află în curs de restaurare.
Singurul compartiment de la interiorul bisericii care nu a fost supus unor intervenţii de restaurare este altarul. Drept urmare întreaga suprafaţă a picturii murale din această cameră prezintă o gamă largă de degradări: depuneri aderente şi neaderente de fum, praf, pânze de păianjen, lacune ale stratului suport şi a celui de culoare, fisuri.

Biserica "Adormirea Maicii Domnului şi Sfântul Gheorghe" a Mănăstirii Humor
1. Starea de conservare a monumentului
1.1. Biserica
1.1.1. Exterior
La exterior, pictura murală prezintă mai multe forme de degradare determinate de acţiunea factorilor fizici, chimici, biologici şi umani.
Învelitoarea bisericii prezintă unele forme de degradare, date de prezenţa atacului biologic determinat de muşchi, lichenii, alge, fungi. Păsările care şi-au creat un habitat în zona superioară a bisericii (streaşină, cornişă) au provocat o varietate de degradări asupra picturii murale, prin contact direct (zgârieturi sau ciocănituri), prin construirea cuiburilor, prin alterări provocate de compuşii chimici din excrementele ajunse pe suprafaţa picturii.
Pierderea aderenţei stratului de culoare s-a constatat atât în pridvor, pe toți pereții, cât şi pe latura de nord, pe absida altarului şi pe faţada de sud.
Umiditatea de capilaritate, în combinaţie cu umiditatea din jurul monumentului a întreţinut dezvoltarea atacului biologic, în zona inferioară a pridvorului, pe soclu și în anumite zone deasupra soclului pe intonaco.
1.1.2. Interior
Sunt în curs de desfășurare lucrările de restaurare a picturii murale din naos și altar.

Biserica "Buna-Vestire" a Mănăstirii Moldoviţa
1. Starea de conservare a monumentului
În prezent se desfășoară lucrări de restaurare a picturii murale atât la exterior cât și la interiorul bisericii.

Biserica "Înălţarea Sfintei Cruci" din Pătrăuţi
1. Starea de conservare a monumentului
1.1. Biserica
1.1.1. Exterior
La exteriorul bisericii se observă o serie de forme de degradare determinate de acţiunea factorilor fizici, chimici, biologici şi umani.
Acoperişul bisericii şi al turlei, fiind străpuns în mai multe locuri, nu mai asigură izolarea eficientă a monumentului, de apele meteorice. Formele de degradare prezente sunt: atac biologic determinat de muşchi, lichenii, alge, fungi, lacune, găuri realizate de păsări în căutare de hrană (larve de insecte xilofage). Datorită acestor degradări, învelitorile nu-şi mai pot îndeplini rolul lor funcţional, de protecţie, contribuind la determinarea şi accelerarea degradărilor componentelor ansamblului monumental. Petele de umiditate, apărute în urma infiltraţiilor pe faţade şi la baza turlei, împreună cu acumulările de natură organică duc la degradarea structurilor de zidărie şi a picturii murale, în special în zona bolţilor.
1.1.2. Interior
În altar și în naos s-au încheiat lucrările de restaurare a picturilor murale sub coordonarea expert restauratorului Ion Chiriac.

Biserica "Sfântul Nicolae" a Mănăstirii Probota
1. Starea de conservare a monumentului
1.1. Biserica
1.1.1. Exterior
La exteriorul bisericii se observă diferite forme de degradare determinate de acţiunea factorilor fizici, chimici, biologici:
Învelitoarea bisericii s-a degradat în timp, formele de degradare putându-se observa chiar de la nivelul solului: agenţii biologici (muşchi, licheni, alge, fungi), constituie un factor de degradare important.
În dreptul absidei de sud se observă uşoare desprinderi și fracturări ale marginilor frescei și urme proaspete de tencuială pe prima decoraţie, fapt ce indică pierderea unor fragmente de frescă
Intensificarea atacului biologic s-a observat pe latura de nord, pe banchetă şi pe pavaj. Se remarcă prezenţa muşchilor şi lichenilor pe suprafeţe destul de întinse în faze de dezvoltare avansate. În unele zone dezvoltarea atacului biologic se face vizibilă şi deasupra soclului de pe latura de nord, pe zonele fără strat de culoare. Se poate observa prezenţa atacului biologic (licheni) la nivelul turlei, pe contraforturi şi pe faţada de sud – la nivelul soclului şi pe banchetă.
1.1.2. Interior
În interiorul monumentului sunt vizibile următoarele degradări:
Pierderea aderenţei stratului suport pe anumite zone din pronaos: pe peretele de vest spre nord, pe peretele de est, de o parte şi de alta a intrării spre gropniţă, în dreptul ocniţelor. Desprinderi ale stratului suport cu dislocări ale unor fragmente de frescă sunt vizibile şi în glaful ferestrei de sud-vest. În gropniţă, pe peretele de nord (în mod special de la draperie în sus, până la fondul verde), se manifestă pierderea aderenţei stratului suport caracterizate prin mici modificări a planeităţii peretelui pe anumire zone, care în momentul atingerii se mişcă. Desprinderi ale stratului suport se manifestă şi în gropniţă, în glaful ușii, pe peretele de est, precum şi în zona intrării înspre naos. În naos, pe peretele de vest pe partea dreaptă a intrării spre gropniţă, la nivelul draperiei, în zona inferioară se observă lacune în stratul suport şi uşoare desprinderi ale acestuia. Prezenţa desprinderilor izolate, neconsolidate, riscă în timp să ducă la extinderea acestora şi chiar la pierderea unor fragmente de frescă.
S-a încheiat restaurarea iconostasului, urmând ca acesta să fie repus pe poziție.

Biserica "Sfântul Gheorghe" a Mănăstirii "Sfântul Ioan cel Nou" din Suceava
1. Starea de conservare a monumentului
1.1. Biserica
1.1.1. Exterior
La exteriorul bisericii se observă mai multe forme de degradare determinate de acţiunea factorilor fizici, chimici, biologici şi umani.
Acoperişul bisericii, s-a deteriorat de-a lungul timpului, lipsa mai multor ţigle, afectându-i funcţionalitatea. Lemnul de la streaşină și țiglele prezintă atac biologic – fungi, respectiv licheni și mușchi.
În zona cornişei, se observă degradări ale zidăriei şi tencuielii bisericii, datorate scurgerilor de apă meteorică, infiltrate prin spărturi ale acoperişului. Este necesară repararea acestuia, înainte ca infiltraţiile să afecteze o suprafaţă mai mare, inclusiv pictura murală. Scursuri ale apelor meteorice care provoacă infiltraţii pe pereţii bisericii se observă şi pe contraforturi, sub ferestre și pe pereții pridvorului de sud.
1.1.2. Interior
Pictura interioară a bisericii, a fost restaurată în cea mai mare parte, cu excepţia zonei baldachinului din naos. Dintre degradările picturii murale prezente pe această suprafață, nerestaurată, enumerăm: depuneri aderente şi neaderente de fum, praf, pânze de păianjeni, lacune şi fisuri ale stratului suport şi ale stratului de culoare, eflorescenţe saline. De menţionat sunt şi desprinderile şi lacunele apărute la nivelul tencuielii de la amvon (vis-a-vis de baldachin).

Biserica "Învierea Domnului" a Mănăstirii Suceviţa
1. Starea de conservare a monumentului
1.1. Biserica
1.1.1. Exterior
La exteriorul bisericii, pictura murală prezintă mai multe forme de degradare determinate de acţiunea factorilor fizici, chimici, biologici, umani.
Învelitoarea bisericii, se află într-o stare avansată de degradare. Lemnul fiind materialul din care sunt confecţionate aceste învelitori, ca orice materie organică este mult mai susceptibil la acţiunea factorilor de degradare. Formele de degradare se pot observa chiar de la nivelul solului: prezenţa atacului biologic determinat de muşchi, lichenii, alge, fungi, lacune, lipsuri, distanţări între elementele componente ale acoperişului. Datorită infiltraţiilor prin draniţă, pe structura de rezistenţă a învelitorii menţionăm prezenţa atacului biologic. Ca urmare, învelitoarea bisericii nu-şi mai poate îndeplini rolul ei funcţional, de protecţie, contribuind la determinarea şi accelerarea degradărilor componentelor ansamblului monumental. De asemenea, păsările ca factor biologic, au provocat de-a lungul timpului o varietate de degradări asupra picturii murale prin contact direct - construirea de cuiburi, zgârieturi, ciocănituri - şi prin dejecţiile ajunse pe suprafaţa pictată.
1.1.2. Interior
În altar (zona superioară) şi naos, pictura murală este restaurată. În gropniţă şi în altar (zona inferioară) pictura murală se afla în curs de restaurare.

Biserica "Sfântul Gheorghe" a Mănăstirii Voroneţ
1. Starea de conservare a monumentului
1.1. Biserica
1.1.1. Exterior
În zona absidei de est și pe partea de nord a bisericii s-au efectuat intervenții de conservare-restaurare.
La exteriorul bisericii, pictura murală prezintă mai multe forme de degradare determinate de acţiunea factorilor fizici, chimici, biologici, umani.
Lemnul învelitorii, ca orice materie organică este mult mai susceptibil la acţiunea factorilor de degradare. Formele de degradare cum ar fi atacul biologic se pot observa chiar de la nivelul solului . Acoperişul oferă un loc propice dezvoltării habitatelor păsărilor, care pot provoca de-a lungul timpului o varietate de degradări asupra picturii murale prin contact direct, construirea cuiburilor, zgârieturi, ciocănituri şi prin dejecţiile ajunse pe suprafaţa pictată.
1.1.2. Interior
În interiorul bisericii, pictura murală este restaurată în toate camerele (altar, naos, pronaos şi pridvor).