Rapoarte de monitorizare 2015
Raport de Monitorizare - Biserici din Moldova
RAPORT DE MONITORIZARE A SITULUI BISERICI DIN MOLDOVA,
ÎNSCRIS ÎN LISTA PATRIMONIULUI MONDIAL UNESCO, COD 598 BIS
arhitect Anca Filip – responsabil sit Biserici din Moldova
Situl Biserici din Moldova, înscris în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO cod 598 bis, este
alcătuit din:
- Biserica „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul” din satul Arbore, comuna Arbore,
județ Suceava;
- Biserica „Adormirea Maicii Domnului şi Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii Humor, comuna
Mănăstirea Humorului, județ Suceava;
- Biserica „Buna-Vestire” a Mănăstirii Moldoviţa, comuna Vatra Moldoviței, județ
Suceava;
- Biserica „Înălţarea Sfintei Cruci” din Pătrăuţi, comuna Pătrăuți, județ Suceava;
- Biserica „Sfântul Nicolae” a Mănăstirii Probota, oraș Dolhasca, județ Suceava;
- Biserica „Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou”, municipiul Suceava,
județ Suceava;
- Biserica „Învierea Domnului” a Mănăstirii Suceviţa, comuna Sucevița, județ Suceava;
- Biserica „Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii Voroneţ, oraș Gura Humorului, județ
Suceava;
Situl a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO în anul 1993, pe baza criteriilor (i)
și (iv) și extins în anul 2010, prin înscrierea Bisericii ”Învierea Domnului” a Mănăstirii
Sucevița, în baza Deciziei 34 COM 8B.39, adoptată de Comitetul Patrimoniului Mondial la a
34-a Sesiune, Brasilia, 2010.
Cu acest prilej, a fost adoptată următoarea Declarație de Valoare Universală:
Scurtă sinteză
Bisericile cu pictură murală exterioară din nordul Moldovei, construite în
perioada: sf. sec. XV – sf. sec. XVI, sunt capodopere inspirate din arta
bizantină. Aceste opt biserici din nordul Moldovei sunt unice în Europa. Ele
sunt autentice și, în mod deosebit, bine conservate. Departe de a fi doar
simple decorații murale, picturile alcătuiesc o acoperire sistematică a tuturor
fațadelor și reprezintă cicluri complete de teme religioase. Compoziția lor
excepțională, eleganța personajelor și armonia culorilor, se combină perfect
cu peisajul înconjurător.
Criteriul (i): (reprezintă o capodoperă a geniului creativ uman):
Picturile exterioare ale bisericilor din nordul Moldovei acoperă toate fațadele. Ele reprezintă un fenomen artistic unic și omogen, inspirat direct din arta bizantină. Sunt capodopere de pictură murală, de o valoare estetică excepțională prin cromatismul lor desăvârșit și remarcabila eleganță a personajelor. Ele prezintă cicluri de istorisiri din Biblie și Sfânta Scriptură, în tradiția creștină ortodoxă.
Criteriul (iv): (constituie un exemplu excepțional de tip constructiv, arhitectural sau tehnic de ansamblu sau peisaj, care ilustrează etape semnificative din istoria omenirii):
Ideea de a acoperi complet cu pictură suprafețele exterioare ale bisericilor este un exemplu eminent de tip de construcție și de decorație a bisericilor adoptat în Moldova, care ilustrează contextul cultural și religios din Balcani, de la sf. sec. XV la sf. sec. XVI.
Integritate și autenticitate
Biserica Mănăstirii Sucevița nu a suferit nicio modificare importantă dealungul istoriei sale. Ea și-a conservat integral arhitectura originară de la sf. sec. XVI, precum și ansamblul de picturi murale, atât interioare cât și exterioare. Mănăstirea și-a conservat aspectul inițial, în special incinta istorică. Peisajul înconjurător, de tip rural și forestier, a suferit puține transformări și schimbări până în prezent.
....
ÎNSCRIS ÎN LISTA PATRIMONIULUI MONDIAL UNESCO, COD 598 BIS
arhitect Anca Filip – responsabil sit Biserici din Moldova
Situl Biserici din Moldova, înscris în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO cod 598 bis, este
alcătuit din:
- Biserica „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul” din satul Arbore, comuna Arbore,
județ Suceava;
- Biserica „Adormirea Maicii Domnului şi Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii Humor, comuna
Mănăstirea Humorului, județ Suceava;
- Biserica „Buna-Vestire” a Mănăstirii Moldoviţa, comuna Vatra Moldoviței, județ
Suceava;
- Biserica „Înălţarea Sfintei Cruci” din Pătrăuţi, comuna Pătrăuți, județ Suceava;
- Biserica „Sfântul Nicolae” a Mănăstirii Probota, oraș Dolhasca, județ Suceava;
- Biserica „Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou”, municipiul Suceava,
județ Suceava;
- Biserica „Învierea Domnului” a Mănăstirii Suceviţa, comuna Sucevița, județ Suceava;
- Biserica „Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii Voroneţ, oraș Gura Humorului, județ
Suceava;
Situl a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO în anul 1993, pe baza criteriilor (i)
și (iv) și extins în anul 2010, prin înscrierea Bisericii ”Învierea Domnului” a Mănăstirii
Sucevița, în baza Deciziei 34 COM 8B.39, adoptată de Comitetul Patrimoniului Mondial la a
34-a Sesiune, Brasilia, 2010.
Cu acest prilej, a fost adoptată următoarea Declarație de Valoare Universală:
Scurtă sinteză
Bisericile cu pictură murală exterioară din nordul Moldovei, construite în
perioada: sf. sec. XV – sf. sec. XVI, sunt capodopere inspirate din arta
bizantină. Aceste opt biserici din nordul Moldovei sunt unice în Europa. Ele
sunt autentice și, în mod deosebit, bine conservate. Departe de a fi doar
simple decorații murale, picturile alcătuiesc o acoperire sistematică a tuturor
fațadelor și reprezintă cicluri complete de teme religioase. Compoziția lor
excepțională, eleganța personajelor și armonia culorilor, se combină perfect
cu peisajul înconjurător.
Criteriul (i): (reprezintă o capodoperă a geniului creativ uman):
Picturile exterioare ale bisericilor din nordul Moldovei acoperă toate fațadele. Ele reprezintă un fenomen artistic unic și omogen, inspirat direct din arta bizantină. Sunt capodopere de pictură murală, de o valoare estetică excepțională prin cromatismul lor desăvârșit și remarcabila eleganță a personajelor. Ele prezintă cicluri de istorisiri din Biblie și Sfânta Scriptură, în tradiția creștină ortodoxă.
Criteriul (iv): (constituie un exemplu excepțional de tip constructiv, arhitectural sau tehnic de ansamblu sau peisaj, care ilustrează etape semnificative din istoria omenirii):
Ideea de a acoperi complet cu pictură suprafețele exterioare ale bisericilor este un exemplu eminent de tip de construcție și de decorație a bisericilor adoptat în Moldova, care ilustrează contextul cultural și religios din Balcani, de la sf. sec. XV la sf. sec. XVI.
Integritate și autenticitate
Biserica Mănăstirii Sucevița nu a suferit nicio modificare importantă dealungul istoriei sale. Ea și-a conservat integral arhitectura originară de la sf. sec. XVI, precum și ansamblul de picturi murale, atât interioare cât și exterioare. Mănăstirea și-a conservat aspectul inițial, în special incinta istorică. Peisajul înconjurător, de tip rural și forestier, a suferit puține transformări și schimbări până în prezent.
....