Iunie este timpul solstiţiului de vară, când ziua este cea mai lungă din an. Acum vegetaţia  atinge apogeul dezvoltării. Luna iunie este și luna cireşelor. Cireșele sunt dăruite ca ofrande alături de colivă și colarez la Moșii de Vară. 
Totodată, fructele de cireș sunt expresia văpăii de iubire a tinerilor soți şi a fertilităţii noii familii întemeiate. Apoi, cireşele sunt legate şi de jocurile copilăriei, fiind un simbol al inocenţei copilăriei şi al spiritului ludic al oamenilor.

De Înălţarea Domnului sunt sărbătorite 40 de zile de la Înviere. Sărbătoarea se află în strânsă  legătură cu Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos. Aceste trei sărbători leagă pământul de Cer prin calea luminii mântuitoare. 

De Ispas, se înroşesc ouăle iar creștin-ortodocșii se salută cu: „-Hristos s-a Înălțat!/ - Adevărat s-a Înălțat!”. Sunt cinstiţi şi pomeniţi moşii şi strămoşii la liturghii. Sunt prăznuiți  eroii și martirii neamului. Totodată, în calendarul popular este sărbătoarea fânului şi a  holdelor de grâu. Prin urmare, nu e bine să muncești. 

Munca câmpului provoacă  schimonosirea bărbaților de către Iele, atrage grindină pe ogoare și aduce lupii la stâne.

Paştele cailor își are originile în legendele populare ale românilor. Se spune că Fecioara  Maria ar fi pedepsit caii pentru lăcomie, deoarece au mâncat până şi fânul pe care era culcat Iisus Hristos. De aceea, caii se pot sătura cu mâncare doar în ziua de Ispas.

De la Înălţare până la Rusalii cetele de căluşari străbat satele munteneşti și oltenești, pentru a proteja oamenii de Iele. Ielele se mai numesc și Vântoase, Frumoase, Şoimane sau Rusalii. Este o perioadă benefică pentru culegerea plantelor de leac. Astăzi este pomenit Sf. Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava ocrotitorul Moldovei.

Sâmbăta Morților este consacrata alungării spiritelor rele de pe pământ. Potrivit obiceiurilor tradiționale, sufletelor din lumea de dincolo li se aduc drept ofrande: colarez în străchini de lut, linguri din lemn de tei, ulcele cu apă cu cireșe agățate de coadă și o felie de pâine deasupra etc. De Sâmbăta Rusaliilor se spune că Moșii (spiritele morților din neam) se duc pe Valea cu Dor, unde găsesc tot ce au primit de pomană de-a lungul anului.

În Sâmbăta Rusaliilor are loc Legatul Steagului și Jurământul călușarilor. În acest an, Moşii de Rusalii se suprapun cu Vartolomeul Grâului. De acum începe să se umple bobul spicului de grâu și înfloreşte teiul.

Ritualul Călușului are drept scop vindecarea celor „luați de Iele” și a celor „rămași șoimăriți”. Cele trei zile ale Rusaliilor se țin pentru ca oamenii să nu devină pociți și muți și  pentru a nu se îmbolnăvi animalele domestice. Este bine ca oamenii să nu doarmă sub cerul liber. 

Cetele de călușari joacă prin curțile oamenilor până la Spartul Călușului, în seara zilei de luni a Rusaliilor. 

În luna lui Cuptor se coc și se recoltează „roadele câmpului”. Credințele populare spun că, pe  vreme de secetă, se anunță vijelie mare atunci când soarele arde înăbușit, cu zăduf. 

Când norii negrii se ridică de peste păduri sau atunci când merg împotriva vântului este semn de „ploaie putredă” (măruntă și lungă). De asemenea, „se dezleagă ploaia”, atunci când o femeie însărcinată este stropită cu apă pe neașteptate. Tot în popor, se mai zice că, pentru a alunga furtuna trebuie înfipt în pământ un topor sau un cuțit. Cu tăișul se face semnul crucii pe pământ. Pe muchia lor se presară puțină sare și se așează spre apus, în timp ce copii rostesc: Fugi, fugi, ploaie mare/Că te ajunge Sfântul Soare”. 

În august vara îşi atinge prea plinul văpăii sale şi începe să se stingă spre toamnă. Oamenii se înfruptă din fructele din livezi și din legumele din grădini. Recoltează „roadele câmpului” de pe ogoare, fiind o perioadă specifică treieratului grâului. 

În popor, Adormirea Maicii Domnului este numită Sântămăria Mare. Sântămăria este protectoarea tuturor celor năpăstuiţi de soartă, a celor bolnavi și a celor sterpi. Maicii Precista i se adresează rugăciuni, în special, pentru căsătoria fetelor, pentru o naştere uşoară şi pentru iertarea păcatelor celor din lumea de dincolo. Se fac pomeni pentru neamul cel adormit.

Atunci când creştinii celebrează Adormirea Maicii Domnului, sărbătoresc ridicarea la ceruri a Maicii Domnului, fiica lui Ioachim şi a Anei. Doar în Moldova, Sântămăria Mare este numai a celor „adormiţi” din neam. De aceea, nu este serbată ca zi onomastică, ca în restul ţării.

Sfânta Fecioară Maria este patroana ţesătoarelor. Se spune că la încheierea pânzei țesute, femeia trebuie să fie foarte iute de mână, deoarece Maica Domnului aşteaptă în genunchi lângă războiul de ţesut. De asemenea, Maica Domnului este protectoarea apelor, fântânilor şi a celor care călătoresc pe apă. De aceea, a devenit ocrotitoarea flotei române.

Conform calendarului tradiţional viticol de Sântămăria se tocmesc pândarii pentru a nu fi furaţi strugurii. Potrivit calendarului tradiţional pastoral, oile sunt coborâte de la munte de ciobani. În calendarul tradițional agrar, după Sântămăria începe semănatul grânelor de toamnă. De asemenea, se deschide sezonul nunților ce ține până la mijlocul lunii noiembrie.