Sărbători tradiționale de vară
Obiceiuri calendaristice

CIREŞAR - 2022

Iunie este timpul solstiţiului de vară, când ziua este cea mai lungă din an. Acum vegetaţia  atinge apogeul dezvoltării. Luna iunie este și luna cireşelor. Cireșele sunt dăruite ca ofrande alături de colivă și colarez la Moșii de Vară. 
Totodată, fructele de cireș sunt expresia văpăii de iubire a tinerilor soți şi a fertilităţii noii familii întemeiate. Apoi, cireşele sunt legate şi de jocurile copilăriei, fiind un simbol al inocenţei copilăriei şi al spiritului ludic al oamenilor.

2 iunie – Înălţarea Domnului/Ispas, Ziua Eroilor, Paştele Cailor, Sf. Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava

De Înălţarea Domnului sunt sărbătorite 40 de zile de la Înviere. Sărbătoarea se află în strânsă  legătură cu Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos. Aceste trei sărbători leagă pământul de Cer prin calea luminii mântuitoare. 

De Ispas, se înroşesc ouăle iar creștin-ortodocșii se salută cu: „-Hristos s-a Înălțat!/ - Adevărat s-a Înălțat!”. Sunt cinstiţi şi pomeniţi moşii şi strămoşii la liturghii. Sunt prăznuiți  eroii și martirii neamului. Totodată, în calendarul popular este sărbătoarea fânului şi a  holdelor de grâu. Prin urmare, nu e bine să muncești. 

Munca câmpului provoacă  schimonosirea bărbaților de către Iele, atrage grindină pe ogoare și aduce lupii la stâne.

Paştele cailor își are originile în legendele populare ale românilor. Se spune că Fecioara  Maria ar fi pedepsit caii pentru lăcomie, deoarece au mâncat până şi fânul pe care era culcat Iisus Hristos. De aceea, caii se pot sătura cu mâncare doar în ziua de Ispas.

De la Înălţare până la Rusalii cetele de căluşari străbat satele munteneşti și oltenești, pentru a proteja oamenii de Iele. Ielele se mai numesc și Vântoase, Frumoase, Şoimane sau Rusalii. Este o perioadă benefică pentru culegerea plantelor de leac. Astăzi este pomenit Sf. Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava ocrotitorul Moldovei.

11 iunie – Moşii de Vară/Sâmbăta Rusaliilor/Vartolomeul Grâului

Sâmbăta Morților este consacrata alungării spiritelor rele de pe pământ. Potrivit obiceiurilor tradiționale, sufletelor din lumea de dincolo li se aduc drept ofrande: colarez în străchini de lut, linguri din lemn de tei, ulcele cu apă cu cireșe agățate de coadă și o felie de pâine deasupra etc. De Sâmbăta Rusaliilor se spune că Moșii (spiritele morților din neam) se duc pe Valea cu Dor, unde găsesc tot ce au primit de pomană de-a lungul anului.

În Sâmbăta Rusaliilor are loc Legatul Steagului și Jurământul călușarilor. În acest an, Moşii de Rusalii se suprapun cu Vartolomeul Grâului. De acum începe să se umple bobul spicului de grâu și înfloreşte teiul.

13 iunie – Lunea Sfântului Duh/Rusaliile

Ritualul Călușului are drept scop vindecarea celor „luați de Iele” și a celor „rămași șoimăriți”. Cele trei zile ale Rusaliilor se țin pentru ca oamenii să nu devină pociți și muți și  pentru a nu se îmbolnăvi animalele domestice. Este bine ca oamenii să nu doarmă sub cerul liber. 
Cetele de călușari joacă prin curțile oamenilor până la Spartul Călușului, în seara zilei de luni a Rusaliilor. 

24 iunie – Drăgaica/Sânzienele/Ziua Soarelui/Nașterea Sf. Ioan Botezătorul


Se spune că, în miezul verii, fetele joacă drăgaica ca să nu mănânce vârcolacii soarele. Drăgaica celebrează iubirea şi lumina și se află în opoziție Ielele/Sânzienele, acestea din urmă fiind cele care iau sporul casei.

Legendele populare spun că Sânziana ar fi fost o fecioară, ce şi-a făcut o cunună din flori galbene. Ajunsă acasă de pe câmp, a aruncat cununa pe acoperiş, zicând: „Cunună de te vei opri pe casă, voi avea viaţă lungă; dacă vei pica, voi muri!”. De aici, a rămas obiceiul aruncării cununelor de sânziene pe casă ca practică de aflare a destinului.

Prin urmare, în zorii zilei dintre 23 și 24 iunie, copiii fac cununi din sânziene pentru membrii familiei. Fiind aruncate peste casă, cununile de sânziene anunță apropierea morții pentru acela a cărui cunună de sânziene a căzut prima. Dacă pe sânziene cade roua, copiii vor avea noroc tot anul. De asemenea, dacă fetele de măritat își pun sânziene sub pernă, își visează ursitul.

De Drăgaică, Ielele sfârșesc traseul lor pământesc. Acestea îi pedepsesc crunt pe cei care nu le respectă ziua prin pocire și muțenie. Femeilor care cinstesc puterea Ielelor, acestea le dezvăluie unde înfloresc sânzienele și iarba-fiarelor. 
De Drăgaică/Ziua Soarelui românii sărbătoresc Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, fiul lui Zaharia Arhiereul şi al Elisabetei celei Sterpe.   

29 iunie – Sân-Petru de vară/Sărbătoarea lupilor


Sfântul Petru este patronul spiritual al  agricultorilor. Acesta și fratele său, Sf. Petru de Iarnă (16 ianuarie), stăpânesc căldura și ploaia. Sân-Petru de Vară este sărbătorit pentru protecţia oamenilor împotriva grindinei şi  pentru apărarea animalelor domestice împotriva lupilor. 
 
În legendele populare, se spune că Dumnezeu i-a dăruit Sf. Petru cheile Raiului pentru că a  fost bun şi harnic. Vistierul cerurilor are datoria de a împărți hrană animalelor sălbatice și de a topi grindina prin fierbere. De aceea, oamenii care lucrează câmpul astăzi sunt pedepsiți prin vijelii și trăsnete. 

De Sân-Petru de Vară se dau de pomană mere dulci, colaci, colivă şi lumânări celor de pe  lumea cealaltă. Femeilor bătrâne le este interzis să mănânce mere dulci până la Sf. Ilie. 
Sân-Petru de Vară face trecerea către iarnă. Răsare pe cer constelația Cloșca cu puii (roiul  stelar al Pleiadelor din constelația Taurul). 

CUPTOR – 2022

În luna lui Cuptor se coc și se recoltează „roadele câmpului”. Credințele populare spun că, pe  vreme de secetă, se anunță vijelie mare atunci când soarele arde înăbușit, cu zăduf. 
Când norii negrii se ridică de peste păduri sau atunci când merg împotriva vântului este semn de „ploaie putredă” (măruntă și lungă). De asemenea, „se dezleagă ploaia”, atunci când o femeie însărcinată este stropită cu apă pe neașteptate. Tot în popor, se mai zice că, pentru a alunga furtuna trebuie înfipt în pământ un topor sau un cuțit. Cu tăișul se face semnul crucii pe pământ. Pe muchia lor se presară puțină sare și se așează spre apus, în timp ce copii rostesc: Fugi, fugi, ploaie mare/Că te ajunge Sfântul Soare”. 

20 iulie – Sânt-Ilie

Sântilie este patronul verii agrare, pastorale și apicole. Sântilie este o divinitate a Soarelui şi a focului. Tot el stăpânește furtunile și grindina. Legendele populare spun că fulgerul este unealta lui Sântilie. Tunetul este zgomotul făcut de huruitul trăsurii lui iar trăsnetul este biciul de foc, cu   care Sf. Ilie îi loveşte pe diavoli.

Ziua lui Sântilie este consacrată cultului Moșilor, cu precădere sufletelor copiilor morţi din neam. Credințele populare susțin că în această zi, sufletele celor din lumea de dincolo vin pe la casele oamenilor. Femeile dau de pomană copiilor din vecini sau străinilor mere verzi timpurii. Merele trebuia să fie neatinse, pentru ca Sf. Ilie să nu dea grindină.

La Sântilie, cei care au ca ocupație tradițională albinăritul „retează stupii”. Pentru păstori este miezul anului pastoral, când se organizează nedei, bâlciuri, târguri, sărbători câmpenești etc.

GUSTAR/SECERAR – 2022

În august vara îşi atinge prea plinul văpăii sale şi începe să se stingă spre toamnă. Oamenii se înfruptă din fructele din livezi și din legumele din grădini. Recoltează „roadele câmpului” de pe ogoare, fiind o perioadă specifică treieratului grâului. 

2 august – Ziua Ursului

Mascați din Joldești, com. Vorona – CS II dr. Narcisa Știucă, 1997

Ursul este asociat cu omul datorită posibilităţii sale de a se deplasa biped. De asemenea, are o „casă” (bârlogul), însă nu poate stăpâni focul. 
În satele de munte din Bucovina se crede că omul are o stea pe cer şi un urs pe pământ. Alter-ego-ul omului este fie paşnic, fie fioros. 
În Zona Oltului, Ursul Mare reprezintă personificarea Ursei Mari. Ursa Mare reprezintă constelaţie care indică miezul nopţii pe timp de vară. 
 
Ursul este un simbolul puterii şi al fertilităţii. Spiritele rele îi ocolesc pe cei numiţi Ursul. În cadrul jocurilor de mascați de la Anul Nou, ursul moare şi reînvie, pentru a consuma tot răul acumulat în anul ce se sfârşeşte. 

În basmele populare, eroul este protejat de forţele răului de puiul oferit în dar de ursoaica recunoscătoare.  Legendele tradiționale ne arată ursul ca pe un animal păcălit de vulpe. La o privire mai atentă, ursul este pedepsit de divinitate, prin mutilarea cozii în apa înghețată, pentru nesațul cu care a mâncat pește.  Despre urs se mai crede ca este „câinele lui Dumnezeu”. 

6 august – Probejania/Schimbarea la faţă a Domnului

Probejania este cea mai importantă sărbătoare din postul Adormirii Maicii Domnului. Potrivit credințelor populare, astăzi toţi cei care s-au certat de-a lungul anului trebuie să se împace cu ceilalți și cu ei însuți prin forța iertării. 
 
Probejania indică hotarul dintre vară şi toamnă. Frunzele încep să se îngălbenească. Iarba nu mai creşte. Berzele și rândunicile migrează în țările calde. Se adună plantele de leac, precum: leuşteanul, muşeţelul, usturoiul etc. 
 
De Schimbarea la faţă a Domnului, creştinii fac o pomenire a celor trecuţi în lumea de dincolo și le oferă struguri. 

15 august – Sântămăria Mare/Adormirea Maicii Domnului

În popor, Adormirea Maicii Domnului este numită Sântămăria Mare. Sântămăria este protectoarea tuturor celor năpăstuiţi de soartă, a celor bolnavi și a celor sterpi. Maicii Precista i se adresează rugăciuni, în special, pentru căsătoria fetelor, pentru o naştere uşoară şi pentru iertarea păcatelor celor din lumea de dincolo. Se fac pomeni pentru neamul cel adormit.

Atunci când creştinii celebrează Adormirea Maicii Domnului, sărbătoresc ridicarea la ceruri a Maicii Domnului, fiica lui Ioachim şi a Anei. Doar în Moldova, Sântămăria Mare este numai a celor „adormiţi” din neam. De aceea, nu este serbată ca zi onomastică, ca în restul ţării.

Sfânta Fecioară Maria este patroana ţesătoarelor. Se spune că la încheierea pânzei țesute, femeia trebuie să fie foarte iute de mână, deoarece Maica Domnului aşteaptă în genunchi lângă războiul de ţesut. De asemenea, Maica Domnului este protectoarea apelor, fântânilor şi a celor care călătoresc pe apă. De aceea, a devenit ocrotitoarea flotei române.

Conform calendarului tradiţional viticol de Sântămăria se tocmesc pândarii pentru a nu fi furaţi strugurii. Potrivit calendarului tradiţional pastoral, oile sunt coborâte de la munte de ciobani. În calendarul tradițional agrar, după Sântămăria începe semănatul grânelor de toamnă. De asemenea, se deschide sezonul nunților ce ține până la mijlocul lunii noiembrie.

29 august – Sfântul Ioan de Toamnă/Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul

Sfântul Ioan Botezătorul - Icoană sculptată în lemn de Florin Cristea – satul Vizantea Mănăstirească, comuna Vizantea Livezi, jud. Vrancea
Credințele populare spun că Irod i-ar fi tăiat capul Sfântului Ioan Botezătorul pe varză.  Prin analogie, este recomandat să nu se mănânce varză, fructe de culoare roșie și legumele rotunde în această zi de post.  

De asemenea, este interzisă folosirea obiectelor tăioase. Pentru ruperea pâinii, se folosesc doar mâinile. 
Descoperă
Articole similare