Introducere în istoria numismaticii din România
Numismatică

După 1948 se constată un progres remarcabil în dezvoltarea numismaticii în România. Astfel, s-a trecut de la semnalarea unor descoperiri monetare la realizarea unor studii cuprinzătoare. Cercetarea ştiinţifică a fost impulsionată de o nouă generaţie care activează în această perioadă, dintre care se remarcă: Bucur Mitrea, Octavian Iliescu, Constantin Preda, Gheorghe Poenaru-Bordea, Eugen Chirilă, Constanţa Ştirbu, Iudita Winkler şi Radu Ocheşeanu. Un pas important l-a constituit apariţia în anul 1957 a primului număr din Studii şi cercetări de numismatică prestigioasă revistă a Institutului de Arheologie.

A doua jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul secolului următor

Interesul pentru numismatică s-a manifestat în România de timpuriu, încă din secolul al XIX-lea fiind consemnate preocupări pentru colecţionarea monedelor dar şi pentru studiul lor ştiinţific. Înfiinţarea Muzeului Naţional de Antichităţi în anul 1834 a însemnat un prim pas în crearea unor instituţii sub al căror acoperământ vor fi realizate importante contribuţii numismatice. A doua jumătate a secolului al XIX-lea este caracterizată atât prin apariţia unor colecţii importante cât şi a primelor preocupări pentru catalogarea şi cercetarea descoperirilor monetare. Personalităţi precum V.A. Urechia, Al. Odobescu, Gr. Tocilescu, B.P. Hasdeu şi Cezar Bolliac vor impulsiona dezvoltarea cercetărilor numismatice.

O muncă de pionierat în numismatica feudală românească va întreprinde D.A Sturdza care va publica în anul 1874 la Viena o lucrare dedicată monedelor feudale emise în Ţara Românească şi Moldova urmată cinci ani mai târziu de o bibliografie a numismaticii româneşti. Acelaşi pasionat de numismatică va dona Academiei Române în anul 1876 o importantă colecţie de monede feudale româneşti. Prin donaţii şi achiziţii colecţiile Academiei Române au crescut considerabil în ultimele două decenii ale secolului al XIX-lea.

O altă personalitate a numismaticii româneşti de la sfârşitul secolului al XIX-lea a fost Mihail C Sutzu care se va evidenţia îndeosebi în studiul monedelor vest pontice.

Printre marii colecţionari de la sfârşitul veacului al XIX-lea şi începutul veacului următor se numără şi Nicolae Docan care pe la 1906 dăruia Academiei Române o colecţie alcătuită din 930 piese în scopul dezvoltării cabinetului numismatic. Importanţa acestei donaţii constă în faptul că sunt numeroase monede moldoveneşti şi munteneşti. S-a aplecat îndeosebi asupra monetăriei moldoveneşti şi munteneşti, cel mai cunoscut studiu fiind cel legat de numismatica Ţării Româneşti.

A. Resch a identificat emisiunile monetare al principatului transilvan realizând un tablou aproape complet al acestora în lucrarea Siebenburghische Munzen und Medaillen von 1538 bin zur Gegenwart apărută la Sibiu în 1901. Lucrarea se bazează pe studierea a peste 3000 de piese din Muzeul Brukenthal, Muzeul Naţional din Budapesta şi cabinetele numismatice din Berlin şi Viena.

 În preajma anului 1900 înfiinţarea unei Societăţi de numismatică în România era iminentă datorită pasiunii şi preocupărilor ştiinţifice ale unor colecţionari. Într-adevar, la 2 decembrie 1903 sunt puse bazele Societăţii Numismatice Române la iniţiativa unui grup de colecţionari în frunte cu Mihail C Sutzu, Gr. Tocilescu, D.A. Sturdza şi G. Severeanu. În anul 1904 Comitetul de conducere al Societăţii de numismatică editează primul număr al revistei: Buletinul Societăţii Numismatice Române.

Perioada interbelică

Un rol important în organizarea activităţii Cabinetului Numismatic al Academiei (înfiinţat oficial la 1 ianuarie 1911) l-a avut Constantin Moisil. Timp de aproape cinci decenii (1911-1958) răstimp în care a fost la cârma Cabinetului a contribuit neîncetat la dezvoltarea numismaticii în România atât prin organizarea şi sporirea colecţiilor cât mai ales prin articolele publicate în revistele de specialitate. În perioada interbelică s-a trecut la o fază superioară în dezvoltarea numismaticii în ţara noastră, de la căutări la formarea unei activităţi ştiinţifice permanente ce a gravitat în jurul Cabinetului Numismatic al Academiei Române şi Societatea Numismatică. Este continuată seria Buletinului Societăţii Numismatice la care se adaugă din anul 1920 şi până în 1945 o nouă revistă: Cronica Numismatică şi Arheologică.


O personalitate marcantă a numismaticii româneşti a fost dr. George Severeanu. Pasionat colecţionar, a adunat în timpul vieţii peste 11000 monede (greceşti, romane, daco-getice, bizantine, medievale). Din 1905 conduce redacţia Buletinului Societăţii Numismatice Române până în anul 1913 când este ales secretar general al Societăţii Numismatice Române. În cadrul Muzeului Municipal Bucureşti înfiinţează o secţie de numismatică ce a stat la baza Expoziţiei Numismatice (1956). Din activitatea sa ştiinţifică remarcăm studiile de numismatică antică şi medievală. În anul 1939 a donat aproape 11 000 monede diverse Primăriei Municipiului Bucureşti, donaţie care stă la baza patrimoniului colecţiei "Maria şi dr. George Severeanu'' înfiinţată 17 ani mai târziu.

După 1945 până în prezent

După 1948 se constată un progres remarcabil în dezvoltarea numismaticii în România. Astfel, s-a trecut de la semnalarea unor descoperiri monetare la realizarea unor studii cuprinzătoare. Cercetarea ştiinţifică a fost impulsionată de o nouă generaţie care activează în această perioadă, dintre care se remarcă: Bucur Mitrea, Octavian Iliescu, Constantin Preda, Gheorghe Poenaru-Bordea, Eugen Chirilă, Constanţa Ştirbu, Iudita Winkler şi Radu Ocheşeanu. Un pas important l-a constituit apariţia în anul 1957 a primului număr din Studii şi cercetări de numismatică prestigioasă revistă a Institutului de Arheologie. În acelaşi an Bucur Mitrea începe să publice Cronica descoperirilor numismatice în revistele Dacia şi în Studii şi cercetări de istorie de veche. În 1972 este reluată seria Buletinului Societăţii Numismatice Române publicaţie care îşi încetase apariţia în anii războiului. În acelaşi an este inaugurat Muzeul Naţional de Istorie a României sub egida căruia apare în 1978 primul număr din Cercetări Numismatice. În urma desfiinţării Cabinetului Numismatic al Academiei Române monedele din argint si bronz din colecţia acestuia vor trece sub formă de custodie şi transfer la Muzeul Naţional de Istorie a României. Valoroasa colecţie de monede de aur a Cabinetului Numismatic al Academiei a fost depozitată la Banca Naţională a României. După 1990, Cabinetul Numismatic al Academiei a fost reînfiinţat şi au fost reluate monedele de aur păstrate la Banca Naţională.

Bibliografie:

M. Cojocărescu, Dr. George Severeanu, în Buletinul Societăţii Numismatice Române, nr. 124-128, anii 70-74, 1976-1980, Bucureşti, 1981, pp. 675-676.
C. Preda, Societatea Numismatică Română la 90 de ani de la înfiinţare, în Buletinul Societăţii Numismatice Române, nr. 140-141, anii 86-87, 1992-1993, 1996, pp. 9-17.
O. Iliescu, Cabinetul numismatic, în Biblioteca Academiei Republicii Socialiste România 1867-1967. Cartea Centenarului, Bucureşti, 1968, pp. 211-225.

Aurel Vîlcu.

Foto

Descoperă
Articole similare