Plugul
Obiceiuri de iarnă din Moldova

Cunoscut drept “o colindă agrară", Plugul a ajuns, în prezent, o colindă ... satirică. Cunoscut şi practicat în toate localităţile din Moldova, a preluat de la obiceiurile cu măşti, mai ales, rolul de a curăţa, de a exorciza lumea de rele. Drept variantă clasică, unanim recunoscută în Moldova, este considerat plugul cu bădica Traian. 

In prezent, este rostit, fragmentar, de copii, dar şi de familiile care se urează reciproc. In mod oficial însă, Plugul considerat reprezentativ pentru cele mai multe localităţi, chiar dacă conţine sau nu şi fragmente din cel tradiţional, este o creaţie contemporană, diferită de la o localitate la alta şi de la un an la altul, prezentând o oglindă a politicii, a administraţiei, a vieţii oamenilor din ultimul an (şi aici mai ales fetele de măritat sunt luate în vizor, căci, în mod tradiţional, ele erau urate de ceata de feciori), cu bune, dar mai ales cu rele. 
 
Denumiri: Pluguşorul (cel performat de copii), Plugul, Plugul cel Mare, Plugul celor mari, uratul, urătură; 
 
Perioadă de performare: 31 decembrie - 1 ianuarie; copiii, dimineaţa sau, oricum, pe lumina zilei, feciorii seara, apoi, până noaptea târziu, familiştii, rar trecând de miezul nopţii; 
 
Spaţiul performării: în curtea sau la fereastra gospodarului; 
 
Performeri: în mod tradiţional, copiii şi ceata de feciori. În prezent, copiii, feciorii, dar şi familii întregi, mai ales dacă este vorba de uratul rudelor, 
prietenilor sau vecinilor 
 
Recuzită: clopoţei, clopote, tălăngi (obligatoriu), buhai, bici, plug pentru arat ornat cu beteală, hârtie creponată colorată, tras de boi (în mod tradiţional) sau de cai, mai ales în cetele feciorilor şi ale celor mari); 
 
Scenariu: Cel mai bun de gură, mai talentat şi cu o dicţie mai aleasă rosteşte Plugul şi dă din clopot(e), alţii pocnesc din bici, trag de buhai, mână boii sau caii (foarte rar, în prezent) sau doar hăiesc (strigă hăi, hăi între strofele rostite). 
Descoperă
Articole similare