Filmul document etnologic – rezultat în urma expoziției etnografice naționale „Covoare, scoarțe, păretare” din anul 1996 – ne înfățișează țesăturile din lână ce au răspuns pe deplin cerințelor de amenajare funcțională a interiorului țărănesc. Scoarțele, covoarele, păretarele și cergile îndeplinesc rolul decorativ cel mai important în interiorul locuinței țărănești, fiind trecute în foile de zestre alături de pământ și vite. 

Scoarțele românești sunt raportate la nevoia neținerii căldurii în interior, la ocupațiile locuitorilor și la transmiterea moștenirii culturale din generație în generație până în zilele noastre. Geometrismul specific scoarțelor româneşti este legat de străvechea moştenire a artelor noastre populare şi de tehnica țesutului ce are ca specificitate perpendicularitatea firelor. Varietatea zonală a scoarțelor româneşti este generată de diferențele de compoziție și de colorit. 

Scoarțele reprezintă o încununare a geniului artistic al poporului român, deoarece sintetizează întreaga măiestrie a țesutului, o rafinată simbolistică a îmbinării motivelor în compoziții decorative armonioase și o viziune artistică originală proprie țesătoarei asupra naturii și a vieții. 

Filmul documentar ”Experimentul Telciu” ne înfățișează, așa cum reiese din titlul acestuia, o experiență etnologică , ce are ca scop alăturarea creatorilor populari anonimi cu creatorii populari de renume internațional și cu specialiștii din domeniul etnologiei, antropologiei culturale și folclorului. 

Experimentul etnologic asociat cercetări de teren monografice din Telciu s-a dovedit fructuos în ceea ce privește ceremonialul nunții din Bistrița-Năsăud (1996), obiceiurile tradiționale de Crăciun (1999), ocupațiile și meșteșugurilor tradiționale (2000), repertoriul folcloric și mentalitatea tradițională (2000). 

Informațiile înregistrate au ca scop conservarea și arhivarea mai multor variante în condiţii diferite (în alt loc, la anumite intervale de timp, în contexte distincte, de la mai mulţi performeri). Cel mai bun exemplu îl constituie înregistrarea în afara contextului genetic a repertoriului folcloric muzical de la începutul filmului (provocarea performării). Pentru a afla opiniile și concluziile științifice ale cercetătorului științific I Corina Mihăescu, ale prof. univ. dr. Narcisa Știucă, ale etnomuzicologului Ilie Mașala, ale fiicei satului și interpretei de muzică populară Valeria Sever Predescu și ai altor locuitori din Telciu referitoare la recuperarea valorilor identitare determinate de un interes provenit din interiorul comunității tradiționale, vizionați filmul realizat de Corina Mihăescu, Dănuț Dumitrașcu și Narcisa Știucă în anul 2001, pe baza materialelor video înregistrate în localitatea Telciu, jud. Bistrița-Năsăud, în perioada 1996-2000. 

Filmul document etnologic – rezultat în urma expoziției etnografice naționale „Măști populare din România” din anul 2000 –ne înfățișează lumea inedită a măștii tradiționale din toate regiunile țării. 

Aspectul, simbolul, semnificaţia la care este „împinsă" de cel ce o ia în stăpânire fac din mască un  „obiect-fiinţă" desprins de lumea realului. 

Masca populară românească este o istorie vie, o cultură grăitoare, o lumea neobișnuită ale cărei sensuri se dezvăluie prin diferite obiceiuri și ritualuri cu măști și prin spectacole de datini și obiceiuri susținute de ansamblurile folclorice. 

„Practica măștii” există atât în obiceiurile de Crăciun şi Anul Nou, cât şi în datinile strâns legate de cele mai importante momente ale vieţii omului (nuntă-moarte), de anumite zile din an, de cele legate de trecerea de la un anotimp la altul (echinocţiu, solstiţiu) sau de cele privind muncile agricole şi practicile gospodăreşti. 

Filmul document etnologic – rezultat în urma expoziției etnografice naționale „Covorul popular din România” din anul 2006 –ne înfățișează aspecte referitoare la meșteșugul țesutului covorului, precum: creatori populari de covoare, vetre și centre de creație din țară, principalele tipare, motive, modalități de ornare, cromatica, materii prime și tehnici de țesut specifice zonelor etno-geografice. 

Scopul expoziției a fost cercetarea, conservarea și promovarea valorilor artelor populare contemporane.